3 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

turnari s [At: BORZA, D. 34 / E: ns cf turna1] (Bot; Trs) Mutătoare (Bryonia alba).

TURNÁRE1, turnări, s. f. Acțiunea de a turna1; turnat1. – V. turna1.

TURNÁRE1, turnări, s. f. Acțiunea de a turna1; turnat1. – V. turna1.

TURNARE2, turnări, s. f. Acțiunea de a turna1; turnat2. – V. turna2.

turnare2 sf [At: CONTEMP. 1948, nr. 112, 16/1 / Pl: ~nări / E: turna2] 1 Înregistrare succesivă pe peliculă a secvențelor care alcătuiesc un film Si: turnat2 (1). 2 (Pex) Realizare a unui film cinematografic Si: turnat2 (2).

turnare1 sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~nări / E: turna1] 1 (Înv) Întoarcere a cuiva de undeva Si: înapoiere, revenire, (înv) turnat1 (1). 2 (Înv) Abatere din drum. 3 (Înv) Restituire a ceva. 4 (Înv) Îndreptare în altă direcție. 5 (Înv) Orientare a privirii în altă direcție. 6 (Înv) Schimbare a unui eveniment, a unui fapt etc. Si: transformare (1). 7 (Înv) Abatere a cuiva de la rău Si: convertire, îndreptare. 8 (Reg) Răsturnare la pământ a ceva sau a cuiva Si: doborâre. 9 Vărsare a unui lichid (sau a unor materii sub formă de pulbere, granule, bucăți etc.) în (sau pe, peste) ceva Si: turnat1 (2), (înv) turnătură (1). 10 (Înv; ccr) Lichid care se varsă. 11 (Trs) Vomare. 12 Vărsare a unui material lichid într-un tipar, pentru a obține, prin solidificare, un obiect de forma tiparului Si: turnat1 (3), (înv) turnătură (2). 13 Confecționare a unui obiect prin turnare (12) Si: turnat1 (4). 14 (Arte) Realizare în bronz a formei definitive a unei sculpturi după un mulaj de ghips Si: turnat1 (5). 15 (Fam; fig) Denunțare a cuiva Si: turnat1 (6).

TURNÁRE2, turnări, s. f. Acțiunea de a turna2; turnat2. – V. turna2.

TURNÁRE1, turnări, s. f. Acțiunea de a turna1. Un fir de zgură, o clătire de o clipă în turnarea unui clopot, cine știe dacă nu hotărăsc pentru totdeauna de claritatea sunetului. VLAHUȚĂ, O. A. III 77.

TURNÁRE2, turnări, s. f. Acțiunea de a turna3. Turnarea unui film.

TURNÁRE s.f. Acțiunea de a turna și rezultatul ei; înregistrare pe peliculă a scenelor unui film. [< turna].

turnáre f., pl. ărĭ1. Acțiunea de a turna.[1]

  1. 1. În original urĭ, evident greșit. — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

turnáre s. f., g.-d. art. turnắrii; pl. turnắri

turnáre s. f., g.-d. art. turnării; pl. turnări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TURNÁRE s. turnat, vărsare. (~ băuturii în pahare.)

TURNÁRE s. producere, realizare. (~ unui film.)

TURNÁRE s. v. denunț, denunțare.

TURNARE s. producere, realizare. (~ unui film.)

TURNARE s. turnat, vărsare. (~ băuturii în pahare.)

Intrare: turnari
turnari
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: turnare (filmare)
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turnare
  • turnarea
plural
  • turnări
  • turnările
genitiv-dativ singular
  • turnări
  • turnării
plural
  • turnări
  • turnărilor
vocativ singular
plural
Intrare: turnare (vărsare)
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turnare
  • turnarea
plural
  • turnări
  • turnările
genitiv-dativ singular
  • turnări
  • turnării
plural
  • turnări
  • turnărilor
vocativ singular
plural

turnare (filmare)

etimologie:

  • vezi turna
    surse: DEX '09 DN

turnare (vărsare)

etimologie:

  • vezi turna
    surse: DEX '09 DEX '98