3 intrări

26 de definiții

din care

Explicative DEX

TUIA, tuia, s. f. (Bot.) Arborele-vieții. – Din fr. thuya.

TUIA, tuia, s. f. (Bot.) Arborele-vieții. – Din fr. thuya.

tui6, tuie a [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ / E: ns cf tehui, hututui, tuieș] (D. persoane) 1 (Olt; Mun) Care este țicnit Si: nebun, smintit, (reg) tuiac (1), tuieș (1). 2 (Olt; Mol) Care este zăpăcit Si: (pfm) aiurit, năuc, (reg) tuiac (2), tuieș (2). 3 (Trs; Mun) Amețit de băutură Si: (reg) tuiac (3).

tui4 sn vz tuie

tuia sf [At: MURNU, O. 81 / S și: thu~, thuya / Pl: ~ / E: gr Θύια, fr thuya] (Bot) Arbore decorativ din familia pinului, cu frunzele de culoare verde-închisă, având coroana piramidală și ramurile întinse orizontal Si: arborele-vieții (Thuja occidentalis).

tuie sf [At: PAMFILE, C. Ț. 187 / V: (reg) tui sn / Pl: tui / E: ns cf toi3] (Mol) Dor accentuat față de cineva sau de ceva Si: patimă.

TUI3, TUIE, tui, adj. (Regional) Tuieș.

TUIA s. f. (Bot.) Arborele vieții, v. arbore. – Variantă: tuie s. f.

TUIE1 s. f. v. tuia.

TUIE2, tui, s. f. (Regional) Dor fierbinte de ceva; dîrdoră. Pălindu-l pe băiet tuia însuratului, trimete pe mă-sa la împărat să-i ceară fata de nevastă. ȘEZ. VI 13.

TUI3, TUIE, tui, adj. (Reg.) Tuieș. – Din tuieș.

TUIA s.f. (Bot.) Arbore decorativ din familia pinului, cu frunzele de culoare verde-închisă, avînd coroana piramidală și ramurile întinse orizontal; arborele vieții. [Pron. tu-ia, pl. invar. / < fr. thuya].

TUIA s. f. arbore decorativ din familia pinului, cu frunzele de culoare verde-închisă, având coroana piramidală și ramurile întinse orizontal; arborele vieții. (< fr. thuya)

TUIA f. Arbore decorativ exotic din familia pinului, cu tulpina înaltă, cu coroana deasă și ramuroasă, cu frunze mici, solzoase; arborele vieții. [G.-D. tuiei] /<fr. thuya

2) tuĭ, túĭe (Olt.) și túĭeș, -ă (Mold.) adj. Fam. Șuĭ, țicnit, cam nebun.

Ortografice DOOM

tuia (arbore) s. f., g.-d. art. tuiei; pl. tuia

tuia (arbore) s. f., g.-d. art. tuiei; pl. tuia

tuia s. f., g.-d art. tuiei; pl. tuia

Etimologice

tuie s. f. – Plantă exotică (Thuja orientalis, T. occidentalis). Fr. thuja nume științific.

Enciclopedice

THUJA L., TUIA, ARBORELE VIEȚII, fam. Cupressaceae. Gen orginar din America de N și Asia, 6 specii, arbori sau arbuști rășinoși, monoici, erecți. Frunze, persistente, mici, opuse, solzoase, dispuse imbricat pe 4 rînduri, cu aromă puternică, alipite de lujerii comprimați. Ramurile sînt, pe partea inferioară, verzi, uneori verzi-albăstrui și pot avea dungi albe. Flori unisexuate, mici, terminale sau axilare; cele mascule mici, globuloase, cu filamente scurte, antere cu 6 saci polinici; cele femele dau naștere la conuri alungite, cu solzi opuși, imbricați, 8 rar 12, dintre care 2-6 sînt fertili și 2 (uneori 4) exteriori plus 2 interiori sînt sterili. Fiecare solz cu 1-3 (foarte rar 5) semințe mici, plate.

Thuja occidentalis L. « Tuia ». Specie care înflorește primăvara. Conuri mici, lunguieț-ovate, galbene, erecte, mai tîrziu brune, pendente, iama maronii, la maturitate se deschid, cu 8-10 solzi uscați, pieloși, numai 4 din interior poartă semințe ovate, turtite, aripate. Frunze asemănătoare cu solzii, imbricate, verzi-murdar, iarna devin maronii, cu. o glandă uleioasă, globuloasă. Ramurile, în general, sînt dispuse în plan orizontal. Scoarța, brună-roșiatică, se exfoliază. Coroană alungit-piramidală. Arbore, 18-20 m înălțime

Thuja plicata D. Don, « Tuie gigantică », (syn. T. gigantea Nutt.). Specie cu conuri brune, ovoid-alungit-eliptice, cu 8-10 solzi uscați, dintre care 2-3 perechi cu semințe aripate. Frunze verzi, lucioase, solziforme, imbricate, cu o glandă uleioasă, lunguiață; cele de la partea inferioară a ramurilor cu o pată albă, lunguiață. Arbore conic cu ramuri lungi, îndepărtate, pînă la 65 m înălțime, scoarță lucioasă, maro-închis-roșiatică, pe o tulpină dreaptă, cilindrică. Toate speciile descrise mai sus au numeroase varietăți și soiuri decorative.

Sinonime

TUI adj. v. aiurea, aiurit, bezmetic, descreierat, nebun, smintit, țicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu.

TUIA s. v. arborele-vieții.

tui adj. v. AIUREA. AIURIT. BEZMETIC. DESCREIERAT. NEBUN. SMINTIT. ȚICNIT. ZĂNATIC. ZĂPĂCIT. ZURLIU.

TUIA s. (BOT.; Thuja orientalis) arborele-vieții, (rar) tămîie.

Regionalisme / arhaisme

tuie, tui, s.f. (reg.) dor fierbinte, patimă.

Intrare: tui (adj.)
tui3 (adj.) adjectiv
adjectiv (A122)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tui
  • tuiul
  • tuiu‑
  • tuie
  • tuia
plural
  • tui
  • tuii
  • tui
  • tuile
genitiv-dativ singular
  • tui
  • tuiului
  • tui
  • tuii
plural
  • tui
  • tuilor
  • tui
  • tuilor
vocativ singular
plural
Intrare: tuia
substantiv feminin (F163)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tuia
  • tuia
plural
  • tuia
genitiv-dativ singular
  • tuia
  • tuiei
plural
  • tuia
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F130)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tuie
  • tuia
plural
  • tui
  • tuile
genitiv-dativ singular
  • tui
  • tuii
plural
  • tui
  • tuilor
vocativ singular
plural
Intrare: tuie (dor)
substantiv feminin (F130)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tuie
  • tuia
plural
  • tui
  • tuile
genitiv-dativ singular
  • tui
  • tuii
plural
  • tui
  • tuilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tuia, tuiasubstantiv feminin

  • 1. botanică Arbore decorativ din familia pinului, cu frunzele de culoare verde-închisă, având coroana piramidală și ramurile întinse orizontal. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

tui, tuieadjectiv

etimologie:
  • tuieș DLRM

tuie, tuisubstantiv feminin

  • 1. regional Dor fierbinte de ceva. DLRLC
    • format_quote Pălindu-l pe băiet tuia însuratului, trimete pe mă-sa la împărat să-i ceară fata de nevastă. ȘEZ. VI 13. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.