12 definiții pentru tuia


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÚIA, tuia, s. f. (Bot.) Arborele-vieții. – Din fr. thuya.

TÚIA, tuia, s. f. (Bot.) Arborele-vieții. – Din fr. thuya.

TÚIA s. f. (Bot.) Arborele vieții, v. arbore. – Variantă: túie s. f.

TÚIA s.f. (Bot.) Arbore decorativ din familia pinului, cu frunzele de culoare verde-închisă, având coroana piramidală și ramurile întinse orizontal; arborele vieții. [Pron. tu-ia, pl. invar. / < fr. thuya].

TÚIA s. f. arbore decorativ din familia pinului, cu frunzele de culoare verde-închisă, având coroana piramidală și ramurile întinse orizontal; arborele vieții. (< fr. thuya)

TÚIA f. Arbore decorativ exotic din familia pinului, cu tulpina înaltă, cu coroana deasă și ramuroasă, cu frunze mici, solzoase; arborele vieții. [G.-D. tuiei] /<fr. thuya


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

túia (arbore) s. f., g.-d. art. túiei; pl. túia

túia s. f., g.-d art. túiei; pl. túia


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TÚIA s. v. arborele-vieții.

TUIA s. (BOT.; Thuja orientalis) arborele-vieții, (rar) tămîie.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

THUJA L., TUIA, ARBORELE VIEȚII, fam. Cupressaceae. Gen orginar din America de N și Asia, 6 specii, arbori sau arbuști rășinoși, monoici, erecți. Frunze, persistente, mici, opuse, solzoase, dispuse imbricat pe 4 rînduri, cu aromă puternică, alipite de lujerii comprimați. Ramurile sînt, pe partea inferioară, verzi, uneori verzi-albăstrui și pot avea dungi albe. Flori unisexuate, mici, terminale sau axilare; cele mascule mici, globuloase, cu filamente scurte, antere cu 6 saci polinici; cele femele dau naștere la conuri alungite, cu solzi opuși, imbricați, 8 rar 12, dintre care 2-6 sînt fertili și 2 (uneori 4) exteriori plus 2 interiori sînt sterili. Fiecare solz cu 1-3 (foarte rar 5) semințe mici, plate.

Thuja occidentalis L. « Tuia ». Specie care înflorește primăvara. Conuri mici, lunguieț-ovate, galbene, erecte, mai tîrziu brune, pendente, iama maronii, la maturitate se deschid, cu 8-10 solzi uscați, pieloși, numai 4 din interior poartă semințe ovate, turtite, aripate. Frunze asemănătoare cu solzii, imbricate, verzi-murdar, iarna devin maronii, cu. o glandă uleioasă, globuloasă. Ramurile, în general, sînt dispuse în plan orizontal. Scoarța, brună-roșiatică, se exfoliază. Coroană alungit-piramidală. Arbore, 18-20 m înălțime

Thuja plicata D. Don, « Tuie gigantică », (syn. T. gigantea Nutt.). Specie cu conuri brune, ovoid-alungit-eliptice, cu 8-10 solzi uscați, dintre care 2-3 perechi cu semințe aripate. Frunze verzi, lucioase, solziforme, imbricate, cu o glandă uleioasă, lunguiață; cele de la partea inferioară a ramurilor cu o pată albă, lunguiață. Arbore conic cu ramuri lungi, îndepărtate, pînă la 65 m înălțime, scoarță lucioasă, maro-închis-roșiatică, pe o tulpină dreaptă, cilindrică. Toate speciile descrise mai sus au numeroase varietăți și soiuri decorative.

Intrare: tuia
substantiv feminin (F163)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tuia
  • tuia
plural
  • tuia
genitiv-dativ singular
  • tuia
  • tuiei
plural
  • tuia
vocativ singular
plural