dexonline

info

13 definiții pentru trubaci

din care

explicative DEX (7)
ortografice DOOM (3)
etimologice (1)
sinonime (2)

Explicative DEX

TRUBACI, trubaci, s. m. (Înv.) Trâmbițaș (la vânătoare). – Din rus. trubaci.

trubaci sm [At: BELDIMAN, E. 16/21 / V: (înv) tromb~, ~umb~ / Pl: ~ / E: rs трубач] (Înv) Trâmbițaș (la vânătoare).

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

TRUBACI, trubaci, s. m. (Învechit) Trîmbițaș. Trubaci găitănați cu cornul de vînătoare încolăcit subt umere. ODOBESCU, S. III 144.

trubácĭ m., pl. tot așa (rus. [și sîrb.] trubačĭ, d. trubá, vsl. tromba, trîmbiță. V. trîmbă). Vechĭ. Trîmbițaș: trubacĭ găitănițĭ (Od. Psevd. 169).

trombaci sm vz trubaci

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

trumbaci sm vz trubaci

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

trubaciu m. trâmbicer: trubaci găităniți OD. [Rus. TROBAČŬ].

Ortografice DOOM

trubaci (înv.) s. m., pl. trubaci

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

trubaci (înv.) s. m., pl. trubaci

trubaci g. m., pl. trubaci

Etimologice

trubaci (-i), s. m. – Trîmbițaș. Rus. trubačĭ (Tiktin; Candrea) sau mai probabil sb. trubač. Cuvînt rar, folosit doar de Odobescu. – Cf. trîmbă.

Sinonime

TRUBACI s. v. gornist, trâmbițaș, trompet, trompetist.

trubaci s. v. GORNIST. TRÎMBIȚAȘ. TROMPET. TROMPETIST.

Intrare: trubaci

trubaci substantiv masculin admite vocativul

substantiv masculin (M73) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	trubaci	trubaciul trubaciu‑
nominativ-acuzativ	plural	trubaci	trubacii
genitiv-dativ	singular	trubaci	trubaciului
genitiv-dativ	plural	trubaci	trubacilor
vocativ	singular	trubaciule trubace
vocativ	plural	trubacilor

trombaci substantiv masculin admite vocativul

substantiv masculin (M73)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	trombaci	trombaciul trombaciu‑
nominativ-acuzativ	plural	trombaci	trombacii
genitiv-dativ	singular	trombaci	trombaciului
genitiv-dativ	plural	trombaci	trombacilor
vocativ	singular	trombaciule trombace
vocativ	plural	trombacilor

trumbaci substantiv masculin admite vocativul

substantiv masculin (M73)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	trumbaci	trumbaciul
nominativ-acuzativ	plural	trumbaci	trumbacii
genitiv-dativ	singular	trumbaci	trumbaciului
genitiv-dativ	plural	trumbaci	trumbacilor
vocativ	singular	trumbaciule trumbace
vocativ	plural	trumbacilor

arată variantele

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

trubaci, trubacisubstantiv masculin

1. învechit Trâmbițaș (la vânătoare). DEX '09 DEX '98 DLRLC

sinonime: gornist trompet trompetist trâmbițaș
- format_quote Trubaci găitănați cu cornul de vînătoare încolăcit subt umere. ODOBESCU, S. III 144. DLRLC

etimologie:

limba rusă trubaci DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.