2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TROMBONÍ, trombonesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A minți; a păcăli; a exagera. – V. trombon.

TROMBONÍ, trombonesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A minți; a păcăli; a exagera. – V. trombon.

tromboni vt [At: DLR / Pzi: ~nesc / E: trombon] (Fam) 1 A minți. 2 A exagera (2).

trombon [At: ANGHEL-IOSIF, C. M. 1,172 / Pl: ~oane sn, ~i sm / E: fr trombone] 1 sn Instrument muzical de suflat făcut din alamă, mai mare decât trompeta, cu timbrul mai aspru și mai puternic decât al acesteia. 2 sm (Rar) Trombonist (1). 3 sn (Fam; prt) Gură (considerată ca organ al vorbirii). 4 sn (Fam; lpl) Minciuni. 5 sn (Fam; lpl) Exagerări (2). 6 sn (Reg) Joc de cărți nedefinit mai îndeaproape.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*tromboní (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trombonésc, imperf. 3 sg. tromboneá; conj. prez. 3 să tromboneáscă

tromboní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trombonésc, imperf. 3 sg. tromboneá; conj. prez. 3 sg. și pl. tromboneáscă

trombón1 (muzicant) (rar) s. m., pl. trombóni

trombón (instrumentist) s. m., pl. trombóni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

tromboni, trombonesc v. t. a minți, a păcăli

Intrare: tromboni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tromboni
  • trombonire
  • trombonit
  • trombonitu‑
  • trombonind
  • trombonindu‑
singular plural
  • trombonește
  • tromboniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trombonesc
(să)
  • trombonesc
  • tromboneam
  • trombonii
  • trombonisem
a II-a (tu)
  • trombonești
(să)
  • trombonești
  • tromboneai
  • tromboniși
  • tromboniseși
a III-a (el, ea)
  • trombonește
(să)
  • trombonească
  • trombonea
  • tromboni
  • trombonise
plural I (noi)
  • trombonim
(să)
  • trombonim
  • tromboneam
  • trombonirăm
  • tromboniserăm
  • trombonisem
a II-a (voi)
  • tromboniți
(să)
  • tromboniți
  • tromboneați
  • trombonirăți
  • tromboniserăți
  • tromboniseți
a III-a (ei, ele)
  • trombonesc
(să)
  • trombonească
  • tromboneau
  • tromboni
  • tromboniseră
Intrare: trombon (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trombon
  • trombonul
  • trombonu‑
plural
  • tromboni
  • trombonii
genitiv-dativ singular
  • trombon
  • trombonului
plural
  • tromboni
  • trombonilor
vocativ singular
  • trombonule
plural
  • trombonilor
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tromboni

etimologie:

  • vezi trombon
    surse: DEX '98 DEX '09