2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TROMBONI, trombonesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A minți; a păcăli; a exagera. – V. trombon.

TROMBONI, trombonesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A minți; a păcăli; a exagera. – V. trombon.

tromboni vt [At: DLR / Pzi: ~nesc / E: trombon] (Fam) 1 A minți. 2 A exagera (2).

trombon [At: ANGHEL-IOSIF, C. M. 1,172 / Pl: ~oane sn, ~i sm / E: fr trombone] 1 sn Instrument muzical de suflat făcut din alamă, mai mare decât trompeta, cu timbrul mai aspru și mai puternic decât al acesteia. 2 sm (Rar) Trombonist (1). 3 sn (Fam; prt) Gură (considerată ca organ al vorbirii). 4 sn (Fam; lpl) Minciuni. 5 sn (Fam; lpl) Exagerări (2). 6 sn (Reg) Joc de cărți nedefinit mai îndeaproape.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tromboni (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trombonesc, 3 sg. trombonește, imperf. 1 tromboneam; conj. prez. 1 sg. să trombonesc, 3 să trombonească

*tromboni (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trombonesc, imperf. 3 sg. trombonea; conj. prez. 3 să trombonească

tromboni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trombonesc, imperf. 3 sg. trombonea; conj. prez. 3 sg. și pl. trombonească

+trombon2 (trombonist din orchestră) s. m., pl. tromboni

trombon1 (muzicant) (rar) s. m., pl. tromboni

trombon (instrumentist) s. m., pl. tromboni

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

tromboni, trombonesc v. t. a minți, a păcăli

Intrare: tromboni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tromboni
  • trombonire
  • trombonit
  • trombonitu‑
  • trombonind
  • trombonindu‑
singular plural
  • trombonește
  • tromboniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trombonesc
(să)
  • trombonesc
  • tromboneam
  • trombonii
  • trombonisem
a II-a (tu)
  • trombonești
(să)
  • trombonești
  • tromboneai
  • tromboniși
  • tromboniseși
a III-a (el, ea)
  • trombonește
(să)
  • trombonească
  • trombonea
  • tromboni
  • trombonise
plural I (noi)
  • trombonim
(să)
  • trombonim
  • tromboneam
  • trombonirăm
  • tromboniserăm
  • trombonisem
a II-a (voi)
  • tromboniți
(să)
  • tromboniți
  • tromboneați
  • trombonirăți
  • tromboniserăți
  • tromboniseți
a III-a (ei, ele)
  • trombonesc
(să)
  • trombonească
  • tromboneau
  • tromboni
  • tromboniseră
Intrare: trombon (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trombon
  • trombonul
  • trombonu‑
plural
  • tromboni
  • trombonii
genitiv-dativ singular
  • trombon
  • trombonului
plural
  • tromboni
  • trombonilor
vocativ singular
  • trombonule
plural
  • trombonilor
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tromboni, trombonescverb

etimologie:
  • vezi trombon DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.