5 definiții pentru tripota


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tripota vi [At: COSTINESCU / Pzi: ~tez / E: fr tripoter] (Frî) 1 A se ocupa cu lucruri necinstite. 2 A specula.

TRIPOTÁ vb. I. intr. (Franțuzism) A specula, a falsifica. ♦ A face afaceri necinstite, murdare. [< fr. tripoter].

TRIPOTÁ vb. intr. a se ocupa cu lucruri necinstite, murdare; a umbla cu potlogării; a specula, a falsifica. (< fr. tripoter)

*tripotéz v. intr. (fr. tripoter). Mînuĭesc cu necinste, umblu cu matrapazlîcurĭ: a tripota cu listele electorale.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tripotá vb., ind. prez. 1 sg. tripotéz, 3 sg. și pl. tripoteáză

Intrare: tripota
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tripota
  • tripotare
  • tripotat
  • tripotatu‑
  • tripotând
  • tripotându‑
singular plural
  • tripotea
  • tripotați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tripotez
(să)
  • tripotez
  • tripotam
  • tripotai
  • tripotasem
a II-a (tu)
  • tripotezi
(să)
  • tripotezi
  • tripotai
  • tripotași
  • tripotaseși
a III-a (el, ea)
  • tripotea
(să)
  • tripoteze
  • tripota
  • tripotă
  • tripotase
plural I (noi)
  • tripotăm
(să)
  • tripotăm
  • tripotam
  • tripotarăm
  • tripotaserăm
  • tripotasem
a II-a (voi)
  • tripotați
(să)
  • tripotați
  • tripotați
  • tripotarăți
  • tripotaserăți
  • tripotaseți
a III-a (ei, ele)
  • tripotea
(să)
  • tripoteze
  • tripotau
  • tripota
  • tripotaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)