12 definiții pentru transformație transformațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRANSFORMÁȚIE, transformații, s. f. (Înv.) Transformare. [Var.: (înv.) transformațiúne s. f.] – Din fr. transformation, lat. transformatio, -onis.

TRANSFORMÁȚIE, transformații, s. f. (Înv.) Transformare. [Var.: (înv.) transformațiúne s. f.] – Din fr. transformation, lat. transformatio, -onis.

transformație sf [At: GEOMETRIA, A. M. 13974 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr transformation, lat transformatio, -onis] (Înv) 1-3 Transformare (1-3).

TRANSFORMÁȚIE, transformații, s. f. (Și în forma transformațiune) Transformare. Din punctul de vedere fizic există aceleași transformațiuni continue, căci nu poate exista vreodată în celula vie o stare de echilibru perfect. MARINESCU, P. A. 56. Din transformații în transformații, omenirea merge într-un progres continuu. BĂLCESCU, O. II 10. – Variantă: (învechit) transformațiúne s. f.

TRANSFORMÁȚIE s.f. (Liv.) Transformare. [Gen. -iei, var. transformațiune s.f. / < fr. transformation, lat. transformatio, rus. transformațiia].

TRANSFORMAȚIÚNE s. f. v. transformație.

TRANSFORMAȚIÚNE s. f. v. transformație.

TRANSFORMAȚIÚNE s. f. v. transformație.

transformațiune sf vz transformație

TRANSFORMAȚIÚNE s.f. v. transformație.

*transformațiúne f. (lat. transformátio, -ónis). Acțiunea de a transforma. – Și -áție, dar ob. -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!transformáție (înv.) (tran-sfor-, -ți-e/trans-for-) s. f., art. transformáția (-ți-a-), g.-d. transformáții, art. transformáției; pl. transformáții (-ți-i-)

transformáție s. f. (sil. mf. trans-) formație


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TRANSFORMÁȚIE s. v. metamorfozare, metamorfoză, modificare, prefacere, preschimbare, schimbare, transformare.

transformație s. v. METAMORFOZARE. METAMORFOZĂ. MODIFICARE. PREFACERE. PRESCHIMBARE. SCHIMBARE. TRANSFORMARE.

Intrare: transformație
transformație substantiv feminin
  • silabație: tran-sfor-ma-ți-e, trans-for-ma-ți-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • transformație
  • transformația
plural
  • transformații
  • transformațiile
genitiv-dativ singular
  • transformații
  • transformației
plural
  • transformații
  • transformațiilor
vocativ singular
plural
transformațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • transformațiune
  • transformațiunea
plural
  • transformațiuni
  • transformațiunile
genitiv-dativ singular
  • transformațiuni
  • transformațiunii
plural
  • transformațiuni
  • transformațiunilor
vocativ singular
plural

transformație transformațiune

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Din punctul de vedere fizic există aceleași transformațiuni continue, căci nu poate exista vreodată în celula vie o stare de echilibru perfect. MARINESCU, P. A. 56.
      surse: DLRLC
    • Din transformații în transformații, omenirea merge într-un progres continuu. BĂLCESCU, O. II 10.
      surse: DLRLC

etimologie: