trans- [At: DEX / E: lat trans, fr trans-] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1 Dincolo. 2 Peste.

TRANS- Element de compunere însemnînd «dincolo», «peste», care servește la formarea unor substantive și adjective ca: transcarpatin, transdanubian etc.

TRANS- Element prim de compunere savantă cu semnificația „dincolo (de)”, „peste”. [Var. tranz-. / < fr. trans-, cf. lat. trans – peste].

TRANS-/TRANZ- pref. „dincolo (de)”, „peste”, „prin”. (< fr. trans-, cf. lat. trans)

*trans- (lat. trans, dincolo, peste), prefix care înseamnă „dincolo, peste”: transalpin, transrenan (dincolo de Alpĭ, de Rin), vapor transatlántic, calea ferată transiberiană (vapor care străbate Atlanticu, cale ferată care străbate Siberia). V. stră-, cis-, ultra-.

TRÂND, trânji, s. m. 1. (Pop.) Hemoroizi. 2. Plantă erbacee din familia orhideelor, cu tulpina fistuloasă și cu flori de culoare galbenă sau brună-deschis, plăcut mirositoare (Neottia nidus avis). – Cf. sl. trondŭ.

trânc² sm vz trând¹

trânci² smp vz trând²

trânci¹ smp vz trând¹

trând² [At: LB / V: (reg) ~nt, ~nz sm, ~nci, trunji smp / Pl: ~nji sm, ~uri, (reg) ~e sn / E: vsl трѫтъ, трѫдъ „bondar, parazit”] 1 sm (Pop; de obicei lpl) Larva unei insecte care trăiește în intestinele cailor sau ale vitelor. 2 sm (Pop) Boală provocată de trând² (1). 3 sm (Reg; d. copii; îe) A avea ~ A fi neastâmpărat. 4 sm (Ent; Buc; Mol; îf trânt, trânz) Băligar (6) (Geotrupes stercorarius). 5 sn (Reg) Întăritură a pielii în palmă sau la călcâi Si: bătătură. 6 sm (Reg; îf trunji) Grunji (1). 7 sm (Reg; lpl) Rămășițe care se așază pe fundul vasului în care s-a topit untul Si: toropit¹ (1). 8 sm (Reg) Zaț de cafea. 9 sm (Reg) Rămășițe de var în cazan, care nu mai pot fi folosite. 10 sn (Înv) Piatră de var albă și moale, care se folosea în școli drept cretă.

trând¹ sm [At: COD. VOR. 98/2 / V: (reg) ~nc, ~ns, ~nt, ~nz sm, ~nci, ~nși smp / Pl: ~nji, (reg) ~nzi / E: vsl трѫдъ] 1 (Med; înv) Hidropizie. 2 (Med; pop; mpl) Hemoroizi. 3 (Med; reg; îf trâns) Cancer (1). 4 (Reg; lpl; șîc buruiană-de-~nji) Plantă erbacee din familia orhideelor, cu tulpina stufoasă și cu florile de culoare galbenă sau brun-deschis, plăcut mirositoare Si: (reg) cuibul-pământului, cuibul-păsării, cuibul-rândunicii, cuibușor, moșnegei, trânjișori (Neottia nidus avis). 5 (Bot; reg; și îae) Mama-pădurii (Lathraea squamaria). 6 (Bot; reg) Trânjoaică (Ranunculus illyricus).

trâns sm vz trând¹

trânși smp vz trând¹

trânt² smn vz trând²

trânt¹ sm vz trând¹

trânz¹ sm vz trând¹

trânz² sm vz trând²

trunji smp vz trând²

TRÂNJI s. m. pl. 1. (Pop.) Hemoroizi. 2. Plantă erbacee din familia orhideelor, cu tulpina fistuloasă și cu flori de culoare galbenă sau brună deschis, plăcut mirositoare (Neottia nidus avis). – Cf. sl. trondŭ.

TRÎND, trînji, s. m. (Popular, mai ales la pl.) 1. Hemoroizi. 2. Larva unei insecte care trăiește în intestinele cailor; boală provocată de această larvă. Trînjii sînt niște paraziți ce trăiesc în partea intestinului gros... și produc calului o foarte mare mîncărime. ȘEZ. IV 121. 3. (Rar) Reziduu, rămășiță, rest; fig. lepădătură, drojdie, pleavă. Am văzut perindîndu-se tot ce Bucureștii avea mai... defăimat – jegul, lepra și trînjii societății. M. I. CARAGIALE, C. 57.

TRANZ- v. trans-.

TRANZ- elem. trans-.

TRÂNJI m. pl. pop. Umflături mici dureroase sângerânde la rect și la anus, provocate de o dilatare patologică a venelor; hemoroizi. /<sl. trondu

trânji m. 1. pl. emoroide; 2. buruiană întrebuințată de popor pentru a vindeca trânjii (Ranunculus illyricus). [Plural din trând cu sensul învechit de «umflătură»(v. trândav)].

*tranz-, V. trans-.

2) trînjĭ m. pl. Munt. est. Drojdie de cafea.

1) trînjĭ m. pl. (din trînzĭ, pl. luĭ trînd). Emoroide. O plantă ranunculacee (ranúnculus illýricus), cu care poporu tratează emoroidele.

+trans adj. invar. (grăsimi ~)

trând (înv., pop.) s. m., pl. trânji

trând (înv., pop.) s. m., pl. trânji

trânji s. m. pl.

trânji pl.

trans- – Pref. care adaugă unor cuvinte sensul de „pe cealaltă parte”. Lat. trans; numai în cuvinte neol. împrumutate din fr.

TRÂNJI s. pl. v. hemoroizi, șoaldină.

TRÂNJI s. pl. (BOT.; Neottia nidus avis) (reg.) cuibușor, cuibul-pământului.

TRÎNJI s. pl. (BOT.; Neottia nidus-avis) (reg.) cuibușor, cuibul-pămîntului.

trînji s. pl. v. HEMOROIZI. ȘOALDINĂ.

trând², trânji, trânduri, s.m. și n. (reg.) 1. larvă a unei insecte din intestinele unor animale; boala cauzată. 2. grunji. 3. rămășițe, resturi. 4. piatră de var, albă, mată, folosită drept cretă.

trând¹, trânji, s.m. (înv.) 1. hidropizie, dropică. 2. hemoroizi. 3. trinjoaică.