12 definiții pentru tranșant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRANȘÁNT, -Ă, tranșanți, -te, adj. Care nu admite contrazicere; categoric, hotărât. ♦ (Despre culori) Care se opune puternic una alteia. – Din fr. tranchant.

TRANȘÁNT, -Ă, tranșanți, -te, adj. Care nu admite contrazicere; categoric, hotărât. ♦ (Despre culori) Care se opune puternic una alteia. – Din fr. tranchant.

tranșant, ~ă [At: ALEXI, W. / Pi: ~nți, ~e / E: fr tranchant] 1 a Care nu admite contrazicere Si: categoric, hotărât. 2 a (D. culori) Care se opune puternic una alteia. 3 av În mod direct Si: (îvp) tăietor (3).

TRANȘÁNT, -Ă, tranșanți, -te, adj. 1. Care nu admite contraziceri; categoric, hotărît. 2. (Despre două sau mai multe culori) Care se opun puternic una alteia.

TRANȘÁNT, -Ă adj. 1. Care taie, despică. 2. (Fig.) Care nu permite contraziceri; categoric. ♦ (Despre culori) Care se opun puternic una celeilalte. [Cf. fr. tranchant].

TRANȘÁNT, -Ă adj. 1. care nu admite contraziceri; categoric, ferm. 2. (despre culori) care se opun puternic una celeilalte. (< fr. tranchant)

TRANȘÁNT ~tă (~ți, ~te) 1) fig. (despre oameni sau despre manifestările lor) Care hotărăște fără a admite contraziceri; categoric. 2) (despre culori) Care se deosebește izbitor una de alta; contrastant. /<fr. tranchant

tranșant a. decis, peremptoriu: ton tranșant (= fr. tranchant).

*tranșánt, -ă adj. (fr. tranchant). Deciziv, hotărîtor: ton tranșant. Adv. A vorbi tranșant.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tranșánt adj. m., pl. tranșánți; f. tranșántă, pl. tranșánte

tranșánt adj. m., pl. tranșánți; f. sg. tranșántă, pl. tranșánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TRANȘÁNT adj., adv. 1. adj. v. categoric. 2. adv. v. categoric.

TRANȘANT adj., adv. 1. adj. categoric, decis, expres, ferm, formal, hotărît, neezitant, neoscilant, net, (înv.) rezolut. (Un refuz ~.) 2. adv. categoric, decis, ferm, hotărît, net, (reg.) regulat, (fam.) ritos. (L-a refuzat ~.)

Intrare: tranșant
tranșant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tranșant
  • tranșantul
  • tranșantu‑
  • tranșantă
  • tranșanta
plural
  • tranșanți
  • tranșanții
  • tranșante
  • tranșantele
genitiv-dativ singular
  • tranșant
  • tranșantului
  • tranșante
  • tranșantei
plural
  • tranșanți
  • tranșanților
  • tranșante
  • tranșantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tranșant

  • 1. Care nu admite contrazicere.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: categoric hotărât
    • 1.1. (Despre culori) Care se opune puternic una alteia.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: contrastant
  • 2. Care taie, despică.
    surse: DN

etimologie: