2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

trâmbita v vz trâmbița

TRÎMBÍ, trîmbesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face pînza sul. Cînepă a arat. A grăpat-o... A țesut-o, A nălbit-o, A trîmbit-o, A croit-o. MAT. FOLK. 588.

TRÂMBÍ, trâmbesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face pânza sul. – Din trâmbă.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

trâmbí, trâmbésc, vb. IV (reg.) a face (pânza) sul.

Intrare: trâmbita
trâmbita
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: trâmbit
trâmbit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trâmbit
  • trâmbitul
  • trâmbitu‑
  • trâmbi
  • trâmbita
plural
  • trâmbiți
  • trâmbiții
  • trâmbite
  • trâmbitele
genitiv-dativ singular
  • trâmbit
  • trâmbitului
  • trâmbite
  • trâmbitei
plural
  • trâmbiți
  • trâmbiților
  • trâmbite
  • trâmbitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

trâmbi

  • 1. rar A face pânza sul.
    exemple
    • Cînepă a arat. A grăpat-o... A țesut-o, A nălbit-o, A trîmbit-o, A croit-o. MAT. FOLK. 588.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • trâmbă
    surse: DLRM