2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOREFIÉRE, torefieri, s. f. Operație de încălzire la foc a unor produse, ca tutunul, cafeaua etc., în scopul uscării acestora sau pentru a fi înlăturate anumite elemente dăunătoare și a se obține o aromă specifică. [Pr.: -fi-e-] – Cf. fr. torréfaction, torréfier.

TOREFIÉRE, torefieri, s. f. Operație de încălzire la foc a unor produse, ca tutunul, cafeaua etc., în scopul uscării acestora sau pentru a fi înlăturate anumite elemente dăunătoare și a se obține o aromă specifică. [Pr.: -fi-e-] – Cf. fr. torréfaction, torréfier.

torefiere sf [At: DEX / P: ~fi-e~ / Pl: ~ri / E: torefia] (Frm) Operație de încălzire la foc a unor produse (cafea, tutun etc.), în scopul uscării acestora sau pentru a fi înlăturate anumite elemente dăunătoare și a se obține o aromă specifică.

TOREFIÉRE s.f. Acțiunea de a torefia și rezultatul ei. [< torefia].

torefia vt [At: DN3 / P: ~fi-a / Pzi: ~iez / E: fr torrefier] (Frm) A încălzi la foc direct unele produse (cafea, tutun etc.) pentru a distruge anumite elemente dăunătoare sau pentru a le da o anumită aromă.

TOREFIÁ vb. I. tr. A încălzi la foc direct unele produse (cafea, tutun) pentru a distruge anumite elemente dăunătoare sau pentru a le da o anumită aromă. [Pron. -fi-a, p. i. 3,6 -fiază. / < fr. torrefier].

TOREFIÁ vb. tr. 1. a încălzi la foc direct unele produse (cafea, tutun) pentru a distruge anumite elemente dăunătoare sau pentru a le da o anumită aromă. 2. (tehn.) a arde, a calcina, a prăji (minereuri). (< fr. torréfier)

A TOREFIÁ ~éz tranz. (cafeaua, tutunul sau alte produse) A încălzi direct la foc (pentru a distruge componentele dăunătoare sau pentru a le da aromă). /<fr. torrefier


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

torefiére (-fi-e-) s. f., g.-d. art. torefiérii; pl. torefiéri

torefiére s. f. (sil. -fi-e-), g.-d. art. torefiérii; pl. torefiéri

torefiá vb., ind. prez. 1 sg. torefiéz, 3 sg. și pl. torefiáză

Intrare: torefiere
torefiere substantiv feminin
  • silabație: -fi-e-re info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • torefiere
  • torefierea
plural
  • torefieri
  • torefierile
genitiv-dativ singular
  • torefieri
  • torefierii
plural
  • torefieri
  • torefierilor
vocativ singular
plural
Intrare: torefia
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • torefia
  • torefiere
  • torefiat
  • torefiatu‑
  • torefiind
  • torefiindu‑
singular plural
  • torefia
  • torefiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • torefiez
(să)
  • torefiez
  • torefiam
  • torefiai
  • torefiasem
a II-a (tu)
  • torefiezi
(să)
  • torefiezi
  • torefiai
  • torefiași
  • torefiaseși
a III-a (el, ea)
  • torefia
(să)
  • torefieze
  • torefia
  • torefie
  • torefiase
plural I (noi)
  • torefiem
(să)
  • torefiem
  • torefiam
  • torefiarăm
  • torefiaserăm
  • torefiasem
a II-a (voi)
  • torefiați
(să)
  • torefiați
  • torefiați
  • torefiarăți
  • torefiaserăți
  • torefiaseți
a III-a (ei, ele)
  • torefia
(să)
  • torefieze
  • torefiau
  • torefia
  • torefiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

torefiere

  • 1. Operație de încălzire la foc a unor produse, ca tutunul, cafeaua etc., în scopul uscării acestora sau pentru a fi înlăturate anumite elemente dăunătoare și a se obține o aromă specifică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: