2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tivilichiu2, ~ie [At: (a. 1790) IORGA, S. D. VIII, 84 / V: (înv) tevecheliu, (reg) tilibichiu, tilivichiu, ~lchiu / Pl: ~ii, ~ie / E: tc tevekkeli] 1-2 a, av (Înv) (Care este) neprevăzător. 3 a (Înv) Naiv. 4 a (Pop) Bine dispus Si: vesel. 5 a (Pop) Vioi. 6 a (Pop) Guraliv (2). 7 a (Reg) înalt și zvelt. 8-9 a, av (Reg) (Care este) elegant. 10-11 a, av (Reg) (Care este) înzorzonat. 12 a (Reg) Care se alintă. 13 a (Reg) Care face pe grozavul.

TIVILICHÍU, -ÍE, tivilichii, adj. Vesel, hazliu, vioi. Se făcuse... frumos și tivilichiu, de nu mai erau alții ca dînsul. ȘEZ. VI 13.

TIVILICHÍU, -ÍE, tivilichii, adj. (Pop.) Vesel, hazliu, vioi. – Tc. tevek-keli.

tivilichiu a. 1. Mold. om căruia îi place s’aibă totul gata, iute și curat; 2. Tr. svelt. [Origină necunoscută: cf. Munt. ivilichiu, svelt (din turc. EVVELKI)].

tivilichíŭ, -íe adj. (turc. tevekkeli, neprevăzător, naiv, fără intențiune). Mold. Fam. Sociabil, elegant, de lume: om tivilichiŭ. – Și tilivichíŭ (Tel. Rev. I. Crg. 9, 94).

tivilichie [At: (a. 1753) T. PAPAHAGI, C. L. / V: (reg) televechie, televichie, telichevie, tevelechie, tevilechie, tev~, tilivechie, tilivichie, ~lchie, ~vl~ sf, tilivechiu, ~chiu sn / Pl: -ii / E: ns cf tivilichiu2] (Reg) 1 sf Pieptar (lung și îmblănit) împodobit cu cusături, pe care îl poartă femeile de la țară. 2 sn (Îf tivilichiu) Pieptar de adamască, tivit pe margini cu o bandă de catifea sau de mătase. 3 sf Corset (1).

tivilichíe f. (cp. cu adj. tivilichiŭ). Munt. Olt. Scurteĭcă blănită (C. L. 1912, 319). – Și tivilichíŭ (n., pl. ie), ilic de șamalagea tivit pe marginĭ cu o bandă de catifea saŭ mătase (după explicațiunea uneĭ cocoane bătrîne din Buzăŭ). – Și tilivechíŭ: 3 tilivechie de șalamagea cu sîngeap (Furtună, Preoțimea rom. 1915, 257). Și tevelechíe (Mold.?).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TIVILICHÍU adj. v. vesel, voios.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tivilíchi (-che), adj. – Liniștit, mulțumit. Tc. teveleki „încrezător” (Tiktin).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tivilichíu, tivilichíe, adj. (înv.) 1. sociabil, de lume, vesel. 2. elegant. 3. zvelt. 4. naiv, nesocotit.

Intrare: tivilichiu
tivilichiu adjectiv
adjectiv (A108)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tivilichiu
  • tivilichiul
  • tivilichiu‑
  • tivilichie
  • tivilichia
plural
  • tivilichii
  • tivilichiii
  • tivilichii
  • tivilichiile
genitiv-dativ singular
  • tivilichiu
  • tivilichiului
  • tivilichii
  • tivilichiei
plural
  • tivilichii
  • tivilichiilor
  • tivilichii
  • tivilichiilor
vocativ singular
plural
Intrare: tivilichi
tivilichi adjectiv
adjectiv (A117)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tivilichi
  • tivilichiul
  • tivilichiu‑
  • tiviliche
  • tivilichea
plural
  • tivilichi
  • tivilichii
  • tivilichi
  • tivilichile
genitiv-dativ singular
  • tivilichi
  • tivilichiului
  • tivilichi
  • tivilichei
plural
  • tivilichi
  • tivilichilor
  • tivilichi
  • tivilichilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tivilichiu

etimologie: