2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TINERÉL, -EÁ, -ÍCĂ, tinerei, -ele, adj., s. m. și f. Diminutiv al lui tânăr.Tânăr + suf. -el.

tinerel, ~ea [At: COD. VOR. 145 / V: (reg) tânăr~, tâne~, (înv) tinir~ / Pl: ~ei, ~ele / E: tânăr + -el] 1-2 smf (Șhp) Tânăr (1) (preadolescent) Si: (reg) tânăruc (1-2), tânăruț (1-2), tinerior (1-2). 3-12 a (Șhp) (Foarte) tânăr (2, 8-11) Si: tânăruc (3-4), tânăruț (3-4), tinerior (3-4). 13-14 smf (Îljv) De ~ De tânăr (3-4). 15 smf (Înv) Copil1 (3). 16 sms (Reg) Mire.

TINERÉL, -EÁ, -ÍCĂ, tinerei, -ele, adj., s. m. și f. Diminutiv ai lui tânăr.Tânăr + suf. -el.

TINERÉL, -EÁ, -ÍCĂ, tinerei, -le, adj. (Cu nuanță afectivă) Diminutiv al lui tînăr. Se simțea că nu-i tinerel feciorul. AGÎRBICEANU, S. P. 17. Bate-n casă șase ceasul, Cînd s-oprește-n tindă pasul: Lîngă fata tinerea, Mă-sa vine. COȘBUC, P. II 210. Mi-aș lua și eu una tinerică și macar trei zile să trăiesc în ticnă cu dînsa, cum știu eu și apoi să mor. CREANGĂ, P. 122. Că am mîndră tinerea, Tinerea și gingășea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 20. ◊ Loc. adv. De tinerel = de tînăr. Arză-te focul, năcaz, Că de tinerel te-am tras. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 223. ◊ (Substantivat) Bedros era un tinerel voinic și frumos. DUMITRIU, N. 267. Cucoana Marieta, măcar că-i bătrînă, dar cam face pe tinerica. HOGAȘ, H. 87. Numai unul din ei, căpitanul, un tinerel fără musteață, nu știu cum dracul face și-mi iese înainte. ALECSANDRI, T. II 22.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tinerél adj. m., s. m., pl. tineréi; adj. f., s. f. tinerícă/tinereá, pl. tineréle, art. tinerélele

tinerél adj. m., s. m., pl. tineréi; f. sg. tinerícă/tinereá, pl. tineréle


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TINERÉL adj., s. (reg.) tinerior, tânăruc, tânăruț. (Cine e ~ul acela?)

TINEREL adj., s. (reg.) tinerior, tînăruc, tînăruț. (Cine e ~ul acela?)

Intrare: tinerel (adj.)
tinerel1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A71)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tinerel
  • tinerelul
  • tinerelu‑
  • tinerea
  • tineri
  • tinereaua
  • tinerica
plural
  • tinerei
  • tinereii
  • tinerele
  • tinerelele
genitiv-dativ singular
  • tinerel
  • tinerelului
  • tinerele
  • tinerelei
plural
  • tinerei
  • tinereilor
  • tinerele
  • tinerelelor
vocativ singular
plural
Intrare: tinerel (s.m.)
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tinerel
  • tinerelul
  • tinerelu‑
plural
  • tinerei
  • tinereii
genitiv-dativ singular
  • tinerel
  • tinerelului
plural
  • tinerei
  • tinereilor
vocativ singular
  • tinerelule
  • tinerele
plural
  • tinereilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tinerel, -ică. -ea tinerică tinerea

  • 1. Diminutiv al lui tânăr.
    exemple
    • Se simțea că nu-i tinerel feciorul. AGÎRBICEANU, S. P. 17.
      surse: DLRLC
    • Bate-n casă șase ceasul, Cînd s-oprește-n tindă pasul: Lîngă fata tinerea, Mă-sa vine. COȘBUC, P. II 210.
      surse: DLRLC
    • Mi-aș lua și eu una tinerică și macar trei zile să trăiesc în ticnă cu dînsa, cum știu eu și apoi să mor. CREANGĂ, P. 122.
      surse: DLRLC
    • Că am mîndră tinerea, Tinerea și gingășea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 20.
      surse: DLRLC
    • Bedros era un tinerel voinic și frumos. DUMITRIU, N. 267.
      surse: DLRLC
    • Cucoana Marieta, măcar că-i bătrînă, dar cam face pe tinerica. HOGAȘ, H. 87.
      surse: DLRLC
    • Numai unul din ei, căpitanul, un tinerel fără musteață, nu știu cum dracul face și-mi iese înainte. ALECSANDRI, T. II 22.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Tânăr + sufix -el.
    surse: DEX '98 DEX '09