2 intrări
37 de definiții
din care- explicative DEX (27)
- ortografice DOOM (3)
- etimologice (1)
- sinonime (4)
- regionalisme (2)
Explicative DEX
tindechi1 vi [At: PAMFILE, CER. 129 / Pzi: ~chesc / E: tindeche1] (Reg) 1 A întinde pânza cu tindechea1 (1). 2 (Pex) A țese mereu, mutând progresiv tindechea1 (1).
tindechi2 sn vz tindeche1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TINDECHI, tindechesc, vb. IV. Intranz. A întinde pînza cu tindechea; p. ext. a țese mereu, mutînd tindechea. Iano, soră-mea, Țasă, tindechește Și mi te gătește. PĂSCULESCU, L. P. 183.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
TINDECHI, tindechesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A întinde pînza cu tindechea; p. ext. a țese mereu (mutînd progresiv tindechea). – Din tindeche.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
TINDECHE, tindechi, s. f. Bucată îngustă de lemn sau de oțel, cu dinți la ambele capete, cu ajutorul căreia se ține întinsă pânza la război când se țese manual. ♦ Mecanism bazat pe o serie de rotițe, cu care se întinde pânza în lățime la războaiele mecanice. – Lat. tendicula.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TINDECHE, tindechi, s. f. Bucată îngustă de lemn sau de oțel, cu dinți la ambele capete, cu ajutorul căreia se ține întinsă pânza la război când se țese manual. ♦ Mecanism bazat pe o serie de rotițe, cu care se întinde pânza în lățime la războaiele mecanice. – Lat. tendicula.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
chindete sf vz tindeche
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
întindeaică sf vz tindeche
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tendeche sf vz tindeche1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
timbeiche sf vz tindeche1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tindaică sf vz tindeche1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tindec sn vz tindeche1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tindeche1 sf [At: ECONOMIA, 21/1 / V: (reg) chindete, ten~, timbeiche, ~daică (Pl: ~ice), ~a, ~echie, ~eică, ~eiche, ~diche, ~dichea, ~nzaică, ~nzeică sf, ~dec (Pl: ~uri), ~echi sn / Pl: ~echi / E: ml tendicula] 1 Stinghie îngustă de fier sau de lemn, cu dinți la ambele capete, care se așază la războiul de țesut, pe toată lățimea pânzei, pentru a o ține bine întinsă Si: (reg) măieț, măiug, mâță, tandaluță, zimțar, zimți. 2 Mecanism al războiului de țesut mecanizat, care menține țesătura întinsă în lățime. 3 (Reg) Muiemșcă. 4 (Trs) Stinghie care leagă la spate tălpile războiului. 5 (Îrg)Cocârlă la plug. 6 (Reg; lpl) Stinghii. 7 (Reg; lpl) Stinghiile ușii. 8 (Reg) Împletitură de ață cu ajutorul căreia se duc oalele cu mâncare la câmp Si: (reg) peteică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tindechea1 sf vz tindeche1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tindechie sf vz tindeche1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tindeică sf vz tindeche1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tindeiche sf vz tindeche1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tindiche sf vz tindeche1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tindichea1 sf vz tindeche1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tinzaică sf vz tindeche1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tinzeică sf vz tindeche1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZIMȚ sm. 1 🪙 Fie-care din crestăturile de pe dunga monetelor (🖼 5372, A): am primit toți banii, în galbini împărătești, cu ~i (ALECS.); începură să se verse din el bani, tot galbeni cu ~ii neatinși (SLV.) ¶ 2 🔧 Fiecare din dinții unei rotițe (de ceasornic, de pipten, etc.) (🖼 5372, B): un mod de a se îmbuca cunoștințele vechi cu cele noi, ca ~ii de la roțile unui ceasornic (VLAH.) ¶ 3 🔧 pl. Dinții ferestrăului ¶ 4 🪙 pr. ext. Ⓕ F Galben: a numărat ~ii unul cîte unul (GN.); era și fudul și se ținea bine, la chimir cu ~i, în ocol cu vite (SAD.) ¶ 5 Fiecare din crestăturile din vîrful zidului unei cetăți, unui turn (🖼 5372, C): începură a batere cu tunuri și oboriia ~ii cetăției (MX.); pr. anal.: vîrfuri multe (de munți)... se ’nalță în limpezișul zărilor, ca și cum ar da să spargă cu ~ii lor bolta albastră a cerului (VLAH.) ¶ 6 ⛓ pl. = TINDECHE [vsl *zabĭcĭ (< zabŭ „dinte”); comp. bg. zăbecŭ, srb. zubac, etc.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Ciubzzz
- acțiuni
TINDEC s. n. v. tindeche.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
TINDECHE, tindechi, s. f. Stinghie îngustă de fier sau de lemn, cu dinți la ambele capete, care se așază, la războiul de țesut, pe toată lățimea pînzei, pentru a o ține bine întinsă; mecanism bazat pe o serie de rotițe, folosit în același scop la războaiele mecanice. Stați... A sărit tindechea. DELAVRANCEA, A. 2. – Variantă: tindec, tindecuri, s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
TINDECHE ~i f. 1) (la stative) Piesă îngustă și lungă, cu dinți la ambele capete, pentru a ține întinsă pânza. 2) (la războaiele mecanice) Mecanism pentru întindere în lățime a pânzei. /<lat. tendicula
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tindeche f. stinghie de fier, dințată la amândouă capetele, cu care se ține pânza întinsă la țesut. [Lat. TENDICULA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
timbéĭche, V. tindeche.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tindéche f. (lat. tendĭcŭla, capcană, la pl. „prăjinĭ de întins rufele”. Cp. cu ureche, rîdiche). O vergea de lemn orĭ de fer care are zimțĭ la capete și cu care se întinde pînza la țesut. – În Trans. și tindeĭcă, pl. ĭ, și timbeĭche. În Mold. nord zimțar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
tindeche s. f., art. tindechea, g.-d. art. tindechii; pl. tindechi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tindeche s. f., art. tindechea, g.-d. art. tindechii; pl. tindechi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tindeche s. f., art. tindechea, g.-d. art. tindechii; pl. tindechi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
tindeche (-chi), s. f. – Stinghie care ține pînza întinsă la războiul de țesut țărănesc. – Var. tindeică. Banat tinzaică, Olt. tindec. Megl. (s)tindecl’ă. Lat. tendĭcŭla (Pușcariu 1738; REW 8641), cf. friul. tendela, prov. endiyo. Der. directă de la tinde (Pascu, Suf., 237; Iordan, Dift., 158), este mai puțin probabilă.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
TINDECHE s. v. cocârlă, schimbătoare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TINDECHE s. (TEHN.) (reg.) colțar, măieț, măiug, mâță, tandaluță, zimțar, zimți (pl.). (~ la războiul de țesut.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tindeche s. v. COCÎRLĂ. SCHIMBĂTOARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TINDECHE s. (TEHN.) (reg.) colțar, măieț, măiug, mîță, tandaluță, zimțar, zimți (pl.). (~ la războiul de țesut.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
tindeică, tindeici, s.f. – (reg.) Unealtă, dispozitiv din lemn sau din metal, folosit la războiul de țesut pentru întinderea pânzei pe orizontală; are suprafața decorată cu motive geometrice mărunte, formând șiruri de linii în zigzag (Stoica, Pop, 1984: 52). Atestat și în Maram. din dreapta Tisei (Apșa de Jos). – Cf. tindeche (< lat. tendicula).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tindeică, -i, s.f. – Unealtă, dispozitiv din lemn sau din metal, folosit la războiul de țesut pentru întinderea pânzei pe orizontală; are suprafața decorată cu motive geometrice mărunte, formând șiruri de linii în zigzag (Stoica, Pop 1984: 52). – Din tinde „a întinde, a extinde” (< lat. tendere) + -ică.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
verb (V404) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F122) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DLRLC | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tindechi, tindechescverb
- 1. A întinde pânza cu tindechea. DLRLC
- Iano, soră-mea, Țasă, tindechește Și mi te gătește. PĂSCULESCU, L. P. 183. DLRLC
- 1.1. A țese mereu, mutând tindechea. DLRLC
-
etimologie:
- tindeche DLRM
tindeche, tindechisubstantiv feminin
- 1. Bucată îngustă de lemn sau de oțel, cu dinți la ambele capete, cu ajutorul căreia se ține întinsă pânza la război când se țese manual. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cocârlă schimbător
- Stați... A sărit tindechea. DELAVRANCEA, A. 2. DLRLC
- 1.1. Mecanism bazat pe o serie de rotițe, cu care se întinde pânza în lățime la războaiele mecanice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
etimologie:
- tendicula. DEX '98 DEX '09