2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÍFIC, -Ă, tifici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de tifos, privitor la tifos; care provoacă tifosul. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care este bolnavă de tifos. – Din fr. typhique.

tific, ~ă [At: CADE / Pl: ~ici, ~ice / E: fr typhique] (Med) 1-7 a Care ține de tifos1 (1-7) Si: (înv) tifos2 (1-7). 8-14 a Privitor la tifos1 (1-7) Si: (înv) tifos2 (8-14). 15-21 a Care provoacă tifosul1 (1-7) Si: (înv) tifos2 (15-21). 22-23 smf, a (Persoană) bolnavă de tifos1 (1-2).

TÍFIC, -Ă, tifici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de tifos, privitor la tifos; care provoacă tifosul. 2. S. m. și f. (Persoană) care este bolnavă de tifos. – Din fr. typhique.

TÍFIC, -Ă, tifici, -e, adj. Care se referă la tifos, de tifos. Bacili tifici. ♦ (Substantivat) Persoană bolnavă de tifos.

TÍFIC, -Ă adj., s.m. și f. (Bolnav) de tifos. [< fr. typhique].

TÍFIC, -Ă adj., s. m. f. (bolnav) de tifos. (< fr. typhique)

TÍFIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de tifos; propriu tifosului. 2) Care provoacă sau este provocat de tifos. Bacil ~. 3) și substantival Care suferă de tifos. /<fr. typhique

*tífic, -ă adj. (d. tifos; fr. typhique). Med. De tifos: afecțiune tifică, microbĭ tificĭ. Subst. Bolnav de tifos.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tífic adj. m., s. m., pl. tífici; adj. f., s. f. tífică, pl. tífice

tífic adj. m., s. m., pl. tífici; f. sg. tífică, pl. tífice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TÍFIC adj. (MED.) (înv.) tifos. (Microb ~.)

TIFIC adj. (MED.) (înv.) tifos. (Microb ~.)

Intrare: tific (adj.)
tific adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tific
  • tificul
  • tificu‑
  • tifică
  • tifica
plural
  • tifici
  • tificii
  • tifice
  • tificele
genitiv-dativ singular
  • tific
  • tificului
  • tifice
  • tificei
plural
  • tifici
  • tificilor
  • tifice
  • tificelor
vocativ singular
plural
Intrare: tific (s.m.)
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tific
  • tificul
  • tificu‑
plural
  • tifici
  • tificii
genitiv-dativ singular
  • tific
  • tificului
plural
  • tifici
  • tificilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)