2 intrări

28 de definiții

din care

Explicative DEX

tescherea sf vz teșcherea1

teschereà f. Mold. rândea îngustă. [Turc. TESTERÈ, ferestrău de mână].

1) teschereá f., pl. ele (turc. [d. pers.] destere, pop. testere, feresteŭ, supt infl. luĭ teșcherea). Mold. (?). Rîndea îngustă.

2) teschereá, V. teșcherea.

TEȘCHEREA, teșcherele, s. f. 1. (Înv. și fam.) Pungă cu bani; bani. 2. (Înv.) Adeverință, certificat, chitanță. 3. (Înv.) Permis de călătorie; pașaport. – Din tc. tezkere.

deșcherea sf vz teșcherea

teșcherea2 sf [At: GHEȚIE, R. M. / V: (reg) tișchir~, tiușchir~ / Pl: ~ele / E: tc testere „ferăstrău”] (Îrg) Rindea (îngustă).

teșcherea1 [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 97/28 / V: (înv) de~, tesche~, (reg) tistir~, tișchir~, tiștir~ sf tistir sn / Pl: ~ele / E: tc tezkere, teskere] 1 sf (Înv) Testimoniu (2). 2 sf (Înv) Autorizație de transport. 3 sf (Înv) Pașaport. 4 sf (Olt; îe) A-și lua ~ua A pleca repede. 5 sf (Mun; îae) A nu mai avea nici o speranță. 6 sf (Reg; îe) A da (cuiva) ~ua A alunga pe cineva. 7 av (Reg; îf tișchirea) Repede. 8 sf (Pfm) Pungă de bani. 9 sf (Olt) Chimir (3). 10 sf (Reg) Pungă de piele pentrupăstrat acte. 11 sf (Reg) Vas de tablă de băut apă. 12 sf (Reg; fig) Cap1 de om.

tinșchirea sf vz teșcherea2

tistir sn vz teșcherea1

tistirea sf vz teșcherea1

tișchirea2 sf vz teșcherea2

tișchirea1 sf vz teșcherea1

tiștirea sf vz teșcherea1

tiușchirea sf vz teșcherea2

TEȘCHEREA, teșcherele, s. f. 1. (Fam.) Pungă cu bani; bani. 2. (Înv.) Adeverință, certificat, chitanță. 3. (Înv.) Permis de călătorie; pașaport. – Din tc. tezkere.

TEȘCHEREA, teșcherele, s. f. 1. (Astăzi numai familiar) Pungă în care se țin banii. Parcă-i doare ceva? De mîncat, mănîncă, de dormit, dorm, treabă n-au, teșchereaua plină la buzunar. STANCU, D. 389. Nimerise... la case mari, la negustori cu teșchereaua grea. PAS, L. I 92. Pe de o parte opoziție la toartă, pe de altă parte teșcherea la buzunar... Urlă tîrgul, domnule. CARAGIALE, O. I 151. 2. (Învechit) Adeverință, certificat, chitanță. Mi-i plin sînul de atestaturi... Iaca teșcherele și din vremea turcilor. ALECSANDRI, T. I 375. 3. (Învechit) Permis de călătorie; pașaport. Ca să ne ducem cu lînă, cu piei, cu miere sau cu unt peste graniță sau peste Dunăre, ne trebuia pașuș nemțesc sau teșcherea turcească. GHICA, S. 171.

teșchereà f. od. 1. înscris, certificat: teșcherele tot cu pajure împărătești AL.; 2. răvaș de drum: pe când ne trebuia pasuș nemțesc sau teșcherea turcească GHICA. [Turc. TEZKERÈ, chitanță, pașaport].

deșchereá V. teșcherea.

teșchereá f., pl. ele (turc. [d. ar.] tezkere, pop. teskere). Vechĭ. Azĭ fam. Bilet, certificat, adeverință, pașaport, hîrtie la mînă. – Și tesch- și deșch- (Vechĭ). Greșit „pungă” în CL. 1919, 3, 215).

Ortografice DOOM

teșcherea (înv., fam.) s. f., art. teșchereaua, g.-d. art. teșcherelei; pl. teșcherele

teșcherea (înv., fam.) s. f., art. teșchereaua, g.-d. art. teșcherelei; pl. teșcherele, art. teșcherelele

teșcherea s. f., art. teșchereaua, g.-d. art. teșcherelei; pl. teșcherele

Etimologice

teșcherea (-ele), s. f.1. Certificat, act. – 2. Permis, pașaport. – Var. tescherea. Mr. teschire. Tc. (arab.) tezkere (Șeineanu, III, 121; Ronzevalle 63), cf. ngr. τεσϰερές, alb., bg., sb. teškere.Der. tescheregiu, s. m. (secretar al Marelui Vizir), din tc. teskereci.

Argou

teșcherea, teșcherele s. f. 1. pungă cu bani 2. bani

Sinonime

TEȘCHEREA s. v. act, adeverință, certificat, chitanță, document, dovadă, hârtie, izvor, înscris, mărturie, pașaport, piesă, recipisă, rindea.

teșcherea s. v. ACT. ADEVERINȚĂ. CERTIFICAT. CHITANȚĂ. DOCUMENT. DOVADĂ. HÎRTIE. IZVOR. ÎNSCRIS. MĂRTURIE. PAȘAPORT. PIESĂ. RECIPISĂ. RINDEA.

Regionalisme / arhaisme

tescherea, tescherele, s.f. (reg.) rindea îngustă.

Intrare: tescherea
tescherea substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tescherea
  • teschereaua
plural
  • tescherele
  • tescherelele
genitiv-dativ singular
  • tescherele
  • tescherelei
plural
  • tescherele
  • tescherelelor
vocativ singular
plural
Intrare: teșcherea
teșcherea substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • teșcherea
  • teșchereaua
plural
  • teșcherele
  • teșcherelele
genitiv-dativ singular
  • teșcherele
  • teșcherelei
plural
  • teșcherele
  • teșcherelelor
vocativ singular
plural
deșcherea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tiușchirea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tiștirea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tișchirea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tistirea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tistir
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tinșchirea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

teșcherea, teșcherelesubstantiv feminin

învechit
  • 1. familiar Pungă cu bani; bani. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Parcă-i doare ceva? De mîncat, mănîncă, de dormit, dorm, treabă n-au, teșchereaua plină la buzunar. STANCU, D. 389. DLRLC
    • format_quote Nimerise... la case mari, la negustori cu teșchereaua grea. PAS, L. I 92. DLRLC
    • format_quote Pe de o parte opoziție la toartă, pe de altă parte teșcherea la buzunar... Urlă tîrgul, domnule. CARAGIALE, O. I 151. DLRLC
  • 2. Adeverință, certificat, chitanță. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mi-i plin sînul de atestaturi... Iaca teșcherele și din vremea turcilor. ALECSANDRI, T. I 375. DLRLC
  • 3. Permis de călătorie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pașaport
    • format_quote Ca să ne ducem cu lînă, cu piei, cu miere sau cu unt peste graniță sau peste Dunăre, ne trebuia pașuș nemțesc sau teșcherea turcească. GHICA, S. 171. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.