2 intrări
37 de definiții
din care- explicative (25)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
- etimologice (2)
- specializate (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
terpiți v vz strepezi
STERPEZÍ vb. IV v. strepezi.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STERPEZÍ vb. IV v. strepezi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
STREPEZÍ, strepezesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) produce o senzație de iritare neplăcută în regiunea dinților și a mucoasei bucale, din cauza consumului de fructe sau alimente acre, astringente. [Var.: sterpezí vb. IV] – Probabil lat. *extorpidire (< torpidus).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STREPEZÍ, strepezesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) produce o senzație de iritare neplăcută în regiunea dinților și a mucoasei bucale, din cauza consumului de fructe sau alimente acre, astringente. [Var.: sterpezí vb. IV] – Probabil lat. *extorpidire (< torpidus).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
respezi v vz strepezi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
scripezi v vz strepezi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stărpezi v vz strepezi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stărpiți v vz strepezi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sterbezi v vz strepezi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sterpeji v vz strepezi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sterpezi v vz strepezi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
străpezi v vz strepezi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strepăzi v vz strepezi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strepeti v vz strepezi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strepezi [At: CORESI, EV. 168 / V: (reg) resp~, scrip~, stărp~, stărpiți, sterbe~, sterpeji, sterp~, ~răp~, ~păzi, ~eti, ~ripezi, ~ripiti[1], șterp~, ștr~, trebegi, trepegi, tr~, tripizi / Pzi: ~zesc / E: ns cf strepede] 1 vr (D. dinți, gură) A avea o senzație neplăcută (de astringență), de obicei din cauza consumului de fructe acre sau necoapte Si: (reg) a se sărbezi2 (4). 2-3 vtr (Fig) A deveni sau a face să devină ursuz, supărat, nervos Si: a (se) supăra, a (se) enerva (5-6). 4 vr (Mun; d. lapte; pcf) A se sărbezi2 (1).
- Referința încrucișată recomandă această variantă în forma: stripizi — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stripezi v vz strepezi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stripizi[1] v vz strepezi
- În definiția principală, această variantă este tipărită: stripiti — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
trebegi v vz strepezi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trepezi v vz strepezi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STREPEZÍ, strepezesc, vb. IV. Refl. (Despre dinți) A se irita, producînd o senzație foarte neplăcută, din cauza consumului de fructe acre. Mi s-au strepezit toți dinții. TOPÎRCEANU, B. 91. Unul mănîncă aguridă și altuia i se strepezesc dinții sau părinții mănîncă aguridă și fiilor li se strepezesc dinții (= unul face greșeala și altul trage ponosul). ◊ Tranz. Ie o înghețată, doar te-i mai răcori... De care poftești?... De alămîie?... – Ba nu, că-mi strepezesc dinții. ALECSANDRI, T. I 159. La privire v-arătați prea bune, Dar verzi, în loc să folosiți, Voi dinții strepeziți. DONICI, la TDRG. (Fig.) Pe Manlache îl prinsese un neastîmpăr, care i-a strepezit tot sîngele din vine. POPA, V. 251. Mizeria aceasta îl strepezea pe Pașadia. M. I. CARAGIALE, C. 134.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SE STREPEZÍ pers. 3 se ~éște intranz. (despre dinți și cavitatea bucală) A se irita puternic și dureros în urma consumării de alimente astringente (în special fructe acre). /cf. sterpede
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A STREPEZÍ pers. 3 ~éște tranz. A face să se strepezească. /cf. strepede
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
strepezì v. se zice de starea bolnavă a gingiilor provocată de influența unor sucuri acre (dinții strepezesc când se mănâncă mere acre sau necoapte): părinții mănâncă aguridă și fiilor li se strepezesc dinții. CR. [Derivat dela strepede: lit. a se înăcri ca strepedea].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sterpezesc, V. strepezesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
strepezésc și (maĭ rar) străp- și sterp- v. tr. (alb. strapizoj, maltratez, d. it. strapazzare, a uza prea, care vine d. pazzo, nebun. V. ștrapaț. Cp. cu mă bălăbănesc). Ostenesc dințiĭ pin acreală așa în cît să nu maĭ pot mînca: lămîĭa strepezește dințiĭ (Și intr. în L. V. dințiĭ strepezesc). V. refl. Părințiĭ mănîncă aguridă, și copiilor li se strepezesc dințiĭ (Prov.). V. știresc, zălesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
terpésc v. tr. (rus. terpĭetĭ, vsl. trŭpĭeti, a. î.). L. V. Răbd.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
strepezi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strepezesc, 3 sg. strepezește, imperf. 1 strepezeam; conj. prez. 1 sg. să strepezesc, 3 să strepezească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
strepezi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strepezesc, imperf. 3 sg. strepezea; conj. prez. 3 să strepezească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
strepezí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strepezésc, imperf. 3 sg. strepezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. strepezeáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
strepezi
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
strepezesc, -zeam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STREPEZÍ vb. (reg.) a se sărbezi. (I s-au ~ dinții.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STREPEZI vb. (reg.) a se sărbezi. (I s-au ~ dinții.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
strepezí (-zésc, -ít), vb. – A produce o senzație de iritare a dinților. – Var. sterpezi. Origine incertă. Ar putea proveni din strepede, ca sp. hormiguear „a avea mîncărime”, de la hormiga; sau din lat. interpedῑre „a se prinde” (cf. REW 4494) prin intermediul unei forme *exterpedῑre și poate printr-o apropiere cu a serbezi. Alte explicații sînt la fel de îndoielnice; din sl. strupititi „a deveni aspru” (Cihac, II, 372; Conev 86); din lat. stupidῑre (Crețu 371); din strepede, dar prin intermediul ideii de „a înțepa, ca insectele strivite” (Tiktin); din lat. *extorpĭdῑre „a înțepeni” (Candrea); din serpidus < lat. serpĕre, prin intermediul alb. štrep (Philippide, II, 734); din it. strapazzare „a maltrata”, cf. alb. strapizoń (Scriban). Uz general (ALR, I, 90). – Der. strepezeală, s. f. (iritare a dinților).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
terpí (-pésc, -ít), vb. A răbda, a suporta, a insista. Sl. trŭpĕti (Candrea). Sec. XVII, înv. – Der. terpenie, s. f. (Mold., răbdare).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
terpí, terpésc, vb. IV (reg.) a răbda.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
strepezí, strepezesc, vb. refl. și tranz. – A produce o senzație de iritare în regiunea dinților, din cauza consumului de fructe acre: „Ori ți-o strepezit dinții” (Memoria, 2001: 64). – Probabil din lat. *extorpidire (< torpidus) (DEX; v. și DER); cf. strepede (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
strepezí, strepezesc, vb. refl. și tranz. – A produce o senzație de iritare în regiunea dinților și a mucoasei bucale, din cauza consumului de fructe acre: „Ori ți-o strepezit dinții” (Memoria 2001: 64). – Probabil din lat. *extorpidire (< torpidus) (DEX).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
strepezi, strepezescverb
- 1. A (se) produce o senzație de iritare neplăcută în regiunea dinților și a mucoasei bucale, din cauza consumului de fructe sau alimente acre, astringente. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: sărbezi
- Mi s-au strepezit toți dinții. TOPÎRCEANU, B. 91. DLRLC
- Ie o înghețată, doar te-i mai răcori... De care poftești?... De alămîie?... – Ba nu, că-mi strepezesc dinții. ALECSANDRI, T. I 159. DLRLC
- La privire v-arătați prea bune, Dar verzi, în loc să folosiți, Voi dinții strepeziți. DONICI, la TDRG. DLRLC
- Pe Manlache îl prinsese un neastîmpăr, care i-a strepezit tot sîngele din vine. POPA, V. 251. DLRLC
- Mizeria aceasta îl strepezea pe Pașadia. M. I. CARAGIALE, C. 134. DLRLC
- Unul mănâncă aguridă și altuia i se strepezesc dinții sau părinții mănâncă aguridă și fiilor li se strepezesc dinții = unul face greșeala și altul trage ponosul. DLRLC
-
etimologie:
- *extorpidire (din torpidus). DEX '09 DEX '98