27 de definiții pentru strepezi sterpezi scripezi sterbezi sterpeji străpezi strepăzi strepeti stripezi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STREPEZÍ, strepezesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) produce o senzație de iritare neplăcută în regiunea dinților și a mucoasei bucale, din cauza consumului de fructe sau alimente acre, astringente. [Var.: sterpezí vb. IV] – Probabil lat. *extorpidire (< torpidus).

STREPEZÍ, strepezesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) produce o senzație de iritare neplăcută în regiunea dinților și a mucoasei bucale, din cauza consumului de fructe sau alimente acre, astringente. [Var.: sterpezí vb. IV] – Probabil lat. *extorpidire (< torpidus).

strepezi [At: CORESI, EV. 168 / V: (reg) resp~, scrip~, stărp~, stărpiți, sterbe~, sterpeji, sterp~, ~răp~, ~păzi, ~eti, ~ripezi, ~ripiti[1], șterp~, ștr~, trebegi, trepegi, tr~, tripizi / Pzi: ~zesc / E: ns cf strepede] 1 vr (D. dinți, gură) A avea o senzație neplăcută (de astringență), de obicei din cauza consumului de fructe acre sau necoapte Si: (reg) a se sărbezi2 (4). 2-3 vtr (Fig) A deveni sau a face să devină ursuz, supărat, nervos Si: a (se) supăra, a (se) enerva (5-6). 4 vr (Mun; d. lapte; pcf) A se sărbezi2 (1).

  1. Referința încrucișată recomandă această variantă în forma: stripizi LauraGellner

STREPEZÍ, strepezesc, vb. IV. Refl. (Despre dinți) A se irita, producînd o senzație foarte neplăcută, din cauza consumului de fructe acre. Mi s-au strepezit toți dinții. TOPÎRCEANU, B. 91. Unul mănîncă aguridă și altuia i se strepezesc dinții sau părinții mănîncă aguridă și fiilor li se strepezesc dinții (= unul face greșeala și altul trage ponosul). ◊ Tranz. Ie o înghețată, doar te-i mai răcori... De care poftești?... De alămîie?...Ba nu, că-mi strepezesc dinții. ALECSANDRI, T. I 159. La privire v-arătați prea bune, Dar verzi, în loc să folosiți, Voi dinții strepeziți. DONICI, la TDRG. (Fig.) Pe Manlache îl prinsese un neastîmpăr, care i-a strepezit tot sîngele din vine. POPA, V. 251. Mizeria aceasta îl strepezea pe Pașadia. M. I. CARAGIALE, C. 134.

A STREPEZÍ pers. 3 ~éște tranz. A face să se strepezească. /cf. strepede

A SE STREPEZÍ pers. 3 se ~éște intranz. (despre dinți și cavitatea bucală) A se irita puternic și dureros în urma consumării de alimente astringente (în special fructe acre). /cf. sterpede

strepezì v. se zice de starea bolnavă a gingiilor provocată de influența unor sucuri acre (dinții strepezesc când se mănâncă mere acre sau necoapte): părinții mănâncă aguridă și fiilor li se strepezesc dinții. CR. [Derivat dela strepede: lit. a se înăcri ca strepedea].

STERPEZÍ vb. IV v. strepezi.

STERPEZÍ vb. IV v. strepezi.

stripizi[1] v vz strepezi

  1. În definiția principală, această variantă este tipărită: stripiti LauraGellner

sterpezesc, V. strepezesc.

strepezésc și (maĭ rar) străp- și sterp- v. tr. (alb. strapizoj, maltratez, d. it. strapazzare, a uza prea, care vine d. pazzo, nebun. V. ștrapaț. Cp. cu mă bălăbănesc). Ostenesc dințiĭ pin acreală așa în cît să nu maĭ pot mînca: lămîĭa strepezește dințiĭ (Și intr. în L. V. dințiĭ strepezesc). V. refl. Părințiĭ mănîncă aguridă, și copiilor li se strepezesc dințiĭ (Prov.). V. știresc, zălesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

strepezí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strepezésc, imperf. 3 sg. strepezeá; conj. prez. 3 să strepezeáscă

strepezí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strepezésc, imperf. 3 sg. strepezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. strepezeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STREPEZÍ vb. (reg.) a se sărbezi. (I s-au ~ dinții.)

STREPEZI vb. (reg.) a se sărbezi. (I s-au ~ dinții.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

strepezí (-zésc, -ít), vb. – A produce o senzație de iritare a dinților. – Var. sterpezi. Origine incertă. Ar putea proveni din strepede, ca sp. hormiguear „a avea mîncărime”, de la hormiga; sau din lat. interpedῑre „a se prinde” (cf. REW 4494) prin intermediul unei forme *exterpedῑre și poate printr-o apropiere cu a serbezi. Alte explicații sînt la fel de îndoielnice; din sl. strupititi „a deveni aspru” (Cihac, II, 372; Conev 86); din lat. stupidῑre (Crețu 371); din strepede, dar prin intermediul ideii de „a înțepa, ca insectele strivite” (Tiktin); din lat. *extorpĭdῑre „a înțepeni” (Candrea); din serpidus < lat. serpĕre, prin intermediul alb. štrep (Philippide, II, 734); din it. strapazzare „a maltrata”, cf. alb. strapizoń (Scriban). Uz general (ALR, I, 90). – Der. strepezeală, s. f. (iritare a dinților).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

strepezí, strepezesc, vb. refl. și tranz. – A produce o senzație de iritare în regiunea dinților, din cauza consumului de fructe acre: „Ori ți-o strepezit dinții” (Memoria, 2001: 64). – Probabil din lat. *extorpidire (< torpidus) (DEX; v. și DER); cf. strepede (MDA).

strepezí, strepezesc, vb. refl. și tranz. – A produce o senzație de iritare în regiunea dinților și a mucoasei bucale, din cauza consumului de fructe acre: „Ori ți-o strepezit dinții” (Memoria 2001: 64). – Probabil din lat. *extorpidire (< torpidus) (DEX).

Intrare: strepezi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • strepezi
  • strepezire
  • strepezit
  • strepezitu‑
  • strepezind
  • strepezindu‑
singular plural
  • strepezește
  • strepeziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • strepezesc
(să)
  • strepezesc
  • strepezeam
  • strepezii
  • strepezisem
a II-a (tu)
  • strepezești
(să)
  • strepezești
  • strepezeai
  • strepeziși
  • strepeziseși
a III-a (el, ea)
  • strepezește
(să)
  • strepezească
  • strepezea
  • strepezi
  • strepezise
plural I (noi)
  • strepezim
(să)
  • strepezim
  • strepezeam
  • strepezirăm
  • strepeziserăm
  • strepezisem
a II-a (voi)
  • strepeziți
(să)
  • strepeziți
  • strepezeați
  • strepezirăți
  • strepeziserăți
  • strepeziseți
a III-a (ei, ele)
  • strepezesc
(să)
  • strepezească
  • strepezeau
  • strepezi
  • strepeziseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sterpezi
  • sterpezire
  • sterpezit
  • sterpezitu‑
  • sterpezind
  • sterpezindu‑
singular plural
  • sterpezește
  • sterpeziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sterpezesc
(să)
  • sterpezesc
  • sterpezeam
  • sterpezii
  • sterpezisem
a II-a (tu)
  • sterpezești
(să)
  • sterpezești
  • sterpezeai
  • sterpeziși
  • sterpeziseși
a III-a (el, ea)
  • sterpezește
(să)
  • sterpezească
  • sterpezea
  • sterpezi
  • sterpezise
plural I (noi)
  • sterpezim
(să)
  • sterpezim
  • sterpezeam
  • sterpezirăm
  • sterpeziserăm
  • sterpezisem
a II-a (voi)
  • sterpeziți
(să)
  • sterpeziți
  • sterpezeați
  • sterpezirăți
  • sterpeziserăți
  • sterpeziseți
a III-a (ei, ele)
  • sterpezesc
(să)
  • sterpezească
  • sterpezeau
  • sterpezi
  • sterpeziseră
scripezi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sterbezi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sterpeji
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
străpezi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strepăzi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strepeti
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stripezi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)