13 definiții pentru tergiman terziman


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TERGIMÁN, tergimani, s. m. (Înv.) Interpret, traducător, translator. [Var.: terzimán s. m.] – Din tc. tercüman.

tergiman sm [At: M. COSTIN, O. 263 / V: (înv) tărzi~, ~rzi~ / Pl: ~i / E: tc tercüman] (Tcî) Translator (1).

TERGIMÁN, tergimani, s. m. (Turcism înv.) Interpret, traducător, translator. [Var.: terzimán s. m.] – Din tc. tercüman.

TERGIMÁN, tergimani, s. m. (Învechit) Interpret, traducător, translator. El își ia soția, fiică a tergimanului (translator) Iacovache Rizu. ODOBESCU, S. I 267.

TERGIMÁN ~i m. înv. Persoană cu funcția oficială de interpret; dragoman; tălmaci; translator; interpret. /<turc. tercüman

TERZIMÁN s. m. v. tergiman.

TERZIMÁN s. m. v. tergiman.

terziman sm vz tergiman


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tergimán (înv.) s. m., pl. tergimáni

tergimán s. m., pl. tergimáni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TERGIMÁN s. v. dragoman, interpret, tălmaci, traducător, translator.

tergiman s. v. DRAGOMAN. INTERPRET. TĂLMACI. TRADUCĂTOR. TRANSLATOR.

Intrare: tergiman
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tergiman
  • tergimanul
  • tergimanu‑
plural
  • tergimani
  • tergimanii
genitiv-dativ singular
  • tergiman
  • tergimanului
plural
  • tergimani
  • tergimanilor
vocativ singular
  • tergimanule
  • tergimane
plural
  • tergimanilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • terziman
  • terzimanul
  • terzimanu‑
plural
  • terzimani
  • terzimanii
genitiv-dativ singular
  • terziman
  • terzimanului
plural
  • terzimani
  • terzimanilor
vocativ singular
  • terzimanule
  • terzimane
plural
  • terzimanilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tergiman terziman

etimologie: