terebint sm [At: BIBLIA (1688), 26¹/35 / V: (înv) ~rbentin, ~revi~ / Pl: ~nți / E: ngr τερεβινθος, fr térébinthe] Arbore rășinos, cu tulpina înaltă și frunze mari, răspândit pe coastele Mediteranei, din a cărui scoarță se extrag terebentina și unele substanțe tanante (Pistacia terebinthus).

TEREBÍNT s.m. Arbore rășinos din regiunea mediteraneană, din care se extrage terebentina și alte substanțe tanante. [< fr. térébinthe, cf. lat. terebinthus].

TEREBÍNT s. m. arbore rășinos din regiunea mediteraneană, din care se extrage terebentina și unele substanțe tanante. (< fr. térébinthe, it. terebinto, lat. terebinthus)

TEREBÍNT ~ți m. Arbore rășinos din care se extrage terebentina și alte substanțe tanante. /<ngr. terévinthos, lat. terebinthus, fr. térébinthe

terebint m. arbore rășinos totdeauna verde, un fel de fistic ce produce terebentina.

*terebínt m. (vgr. terébinthos). Bot. Un fel de fistic rășinos sălbatic perpetuŭ verde care crește pe malurile Mediteraneĭ.

TEREBÍNȚ, terebinți, s. m. Arbore rășinos, cu frunzele totdeauna verzi, răspîndit pe coastele Mediteranei, din care se extrag substanțe tanante și mai ales terebentina (Pistacia terebinthus).

terebínt s. m., pl. terebínți

terebínt s. m., pl. terebínți