terebint sm [At: BIBLIA (1688), 26¹/35 / V: (înv) ~rbentin, ~revi~ / Pl: ~nți / E: ngr τερεβινθος, fr térébinthe] Arbore rășinos, cu tulpina înaltă și frunze mari, răspândit pe coastele Mediteranei, din a cărui scoarță se extrag terebentina și unele substanțe tanante (Pistacia terebinthus).