2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TENCHI, tenchiuri, s. n. (Turcism învechit) A patra parte dintr-un dram. Din acest praf... să se dea cîte un tenchi la trei-patru ceasuri. PISCUPESCU, O. 257.

TENCHI, tenchiuri, s. n. (Turcism înv.) A patra parte dintr-un dram. – Tc. denk.

2) tenchĭ n., pl. urĭ (turc. [d. pers.] tenk, denk, greutate, mică măsură: ngr. téngi, sfert de drahmă). Vechĭ. Sfert de dram.

1) tenchĭ m., pl. tot așa (ung. tönk, strujan, și tengeri, popușoĭ). Ban. Trans. Popușoĭ, porumb.

penche[1] sn vz tenchi1 corectată

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

tenchiu m. od. a patra parte dintr’un dram. [Turc. TENK].

tenchiu n. Tr. Bot. alac roșu: când săpai tenchiul pe coaste POP. [Ung. TÖNK, strujan].

1) țanc n., pl. urĭ (mgerm. zanke, ngerm. zinke, colț, pisc). Stîncă ascuțită (pe care cresc brazĭ piticĭ): țancurĭ ascuțite ĭes [pop. ĭese] din adîncurile pădurilor (Vlah. Rom. Pit. 150), se arătaŭ pe țancurĭ goale făpturĭ de pe tarîmurile de dedesupt (Sadov. Univ. 24 Apr. 1913, 1, 7). Băț crestat de măsurat lichidele’ntr’un vas (maĭ ales laptele). Semn la care trebuĭe să ajungă orĭ să se oprească ceĭ ce se întrec la un joc: a ajunge, a lovi la țanc. La țanc, exact, potrivit, la timp. Mold. Vechĭ (țenchĭ, pl. urĭ). Hotar, limită: țenchĭu vĭețiĭ. Din țenchĭ în țenchĭ, din loc în loc. V. cheanț.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TENCHI s. v. alac, grâu moale, porumb.

tenchi s. v. ALAC. GRÎU MOALE. PORUMB.

ȚENCHI s. v. ciocârlie.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ténchi (-iuri), s. n. – Greutate înv., egală cu 0,795 g în Munt. și 0,8088 g în Mold.Mr. tenghe. Tc. tenk (Șeineanu, II, 356), cf. ngr. τέγγι, bg. denk. Sec. XIX, înv.

țénchi (-i), s. m.1. Porumb. – 2. Plantă graminee, Triticum monococcum. Mag. tengeri „porumb” (Tiktin; Candrea).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

țénchi s.n. (înv.) 1. semn de graniță. 2. limită, sfârșit. 3. scop, țel.

Intrare: tenchi
substantiv neutru (N60)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tenchi
  • tenchiul
  • tenchiu‑
plural
  • tenchiuri
  • tenchiurile
genitiv-dativ singular
  • tenchi
  • tenchiului
plural
  • tenchiuri
  • tenchiurilor
vocativ singular
plural
Intrare: țenchi
substantiv masculin (M73)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țenchi
  • țenchiul
  • țenchiu‑
plural
  • țenchi
  • țenchii
genitiv-dativ singular
  • țenchi
  • țenchiului
plural
  • țenchi
  • țenchilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)