tenchi² [At: (a. 1749) GCR II, 45/3 / V: (înv) țe~ / Pl: ~uri sn / E: tc tenk] 1 sn (Tcî) Măsură de greutate egală cu a patra parte dintr-un dram¹ (1). 2 sm (Reg)Monedă măruntă cu valoare mică. 3 sm (Reg; pex) Lucru de nimic Si: (reg) bagatelă. 4 av (Reg) Deloc.

tenchi¹ sm [At: ECONOMIA, 35/16 / V: (reg) teanc, tean~, ~nche, ~nghi, ~nti, ton~, tun~ / Pl: ~ / E: mg tengeri (buza)] (Bot) 1 (Trs) Porumb (Zea mays). 2 (Trs) Știulete de porumb. 3 (Trs) Boabe desprinse de pe știulete. 4 (Reg) Con² de brad. 5 (Reg) Alac (Triticum monococcum). 6 (Reg) Alac (Triticum spelta).

TENCHI, tenchiuri, s. n. (Turcism învechit) A patra parte dintr-un dram. Din acest praf... să se dea cîte un tenchi la trei-patru ceasuri. PISCUPESCU, O. 257.

TENCHI, tenchiuri, s. n. (Turcism înv.) A patra parte dintr-un dram. – Tc. denk.

TENCHI s.n. (ȚR) Măsură de greutate. Fierbe-l într-o ulcea smănțuită . . . cu un tenchiu de cuișoare întregi. CARTE DE BUCATE. Etimologie: tc. tenk.

1) tenchĭ m., pl. tot așa (ung. tönk, strujan, și tengeri, popușoĭ). Ban. Trans. Popușoĭ, porumb.

2) tenchĭ n., pl. urĭ (turc. [d. pers.] tenk, denk, greutate, mică măsură: ngr. téngi, sfert de drahmă). Vechĭ. Sfert de dram.

penche^[1] sn vz tenchi¹ corectat(ă)

teanc³ sm vz tenchi¹

teanchi sm vz tenchi¹

tenche sm vz tenchi¹

tenghi sm vz tenchi¹

tenti sm vz tenchi¹

tonchi sm vz tenchi¹

tunchi sm vz tenchi¹

țenchi² sm vz tenchi²

tenchiu n. Tr. Bot. alac roșu: când săpai tenchiul pe coaste POP. [Ung. TÖNK, strujan].

tenchiu m. od. a patra parte dintr’un dram. [Turc. TENK].

TENCHI s. v. alac, grâu moale, porumb.

tenchi s. v. ALAC. GRÎU MOALE. PORUMB.

tenchi (-iuri), s. n. – Greutate înv., egală cu 0,795 g în Munt. și 0,8088 g în Mold. – Mr. tenghe. Tc. tenk (Șeineanu, II, 356), cf. ngr. τέγγι, bg. denk. Sec. XIX, înv.