11 definiții pentru temeni

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TEMENI, temenesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se pleca în fața cuiva în semn de salut; a se închina. – Din temenea.

TEMENI, temenesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se pleca în fața cuiva în semn de salut; a se închina. – Din temenea.

temeni1 vr [At: BARCIANU, ȘIO II, 355 / Pzi: ~nesc / E: temenea] (Rar) A se apleca în fața cuiva în semn de salut.

temeni2 vt [At: A VI, 19/ Pzi: ~nesc / E: ns cf temeli2] (Reg) A lipi cu lut și baligă Si: a murui1.

TEMENI, temenesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se pleca în fața cuiva în semn de salut; a se închina. Ienicerii de sosea, Bună ziua că-i dedea Și frumos se temenea. TEODORESCU, P. P. 552.

temenì v. a face temenele, a se ploconi: ienicerii de ’mi sosia, bună ziua că-i dedea, și frumos se temenia POP.

temenésc (mă) v. refl. (d. temenea). Fam. Fac temenele, mă ploconesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

temeni (a se ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. mă temenesc, 3 sg. se temenește, imperf. 1 sg. mă temeneam; conj. prez. 1 sg. să mă temenesc, 3 să se temenească; imper. 2 sg. afirm. temenește-te; ger. temenindu-mă

!temeni (a se ~) (rar) vb., ind. prez. 3 sg. se temenește, imperf. 3 sg. se temenea; conj. prez. 3 să se temenească

temeni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. temenesc, imperf. 3 sg. temenea; conj. prez. 3 sg. și pl. temenească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TEMENI vb. v. închina, ploconi.

Intrare: temeni
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • temeni
  • temenire
  • temenit
  • temenitu‑
  • temenind
  • temenindu‑
singular plural
  • temenește
  • temeniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • temenesc
(să)
  • temenesc
  • temeneam
  • temenii
  • temenisem
a II-a (tu)
  • temenești
(să)
  • temenești
  • temeneai
  • temeniși
  • temeniseși
a III-a (el, ea)
  • temenește
(să)
  • temenească
  • temenea
  • temeni
  • temenise
plural I (noi)
  • temenim
(să)
  • temenim
  • temeneam
  • temenirăm
  • temeniserăm
  • temenisem
a II-a (voi)
  • temeniți
(să)
  • temeniți
  • temeneați
  • temenirăți
  • temeniserăți
  • temeniseți
a III-a (ei, ele)
  • temenesc
(să)
  • temenească
  • temeneau
  • temeni
  • temeniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

temeni, temenescverb

  • 1. rar A se pleca în fața cuiva în semn de salut; a se închina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ienicerii de sosea, Bună ziua că-i dedea Și frumos se temenea. TEODORESCU, P. P. 552. DLRLC
etimologie:
  • temenea DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.