2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TEMÁTICĂ, tematici, s. f. Totalitatea temelor dintr-un grup de opere literare, artistice sau științifice, dintr-un șir de expuneri pedagogice etc. Sfera tematicii istorice oferă azi artiștilor plastici posibilitatea de a alege și a dezvălui poporului cele mai hotărîtoare evenimente, cele mai reprezentative figuri din diverse epoci. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 387, 4/1.

TEMÁTICĂ, tematici, s. f. Totalitatea temelor sau tema esențială a unei lucrări literare, artistice, științifice, a unui curent literar, a unei epoci etc. – Fr. thématique. (< gr.).

TEMÁTICĂ s.f. Totalitatea temelor dintr-un grup de opere literare, artistice, științifice etc. [Cf. fr. thématique].

TEMÁTICĂ ~ci f. Ansamblu de teme abordate într-o operă artistică sau științifică. [G.-D. tematicii] /<fr. thématique, germ. Thematik

TEMÁTIC, -Ă, tematici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care ține de o temă, privitor la o temă, făcut pe anumite teme. 2. Adj. (în sintagma) Vocală tematică = vocală care nu poate fi considerată nici sufix, nici desinență, și care, adăugată la rădăcina unui cuvânt, formează împreună cu aceasta o temă. 3. S. f. Totalitatea temelor sau tema esențială a unei lucrări literare, artistice, științifice, a unui curent literar, a unei epoci etc. – Din (1, 2) fr. thématique, (3) germ. Thematik.

tematic, ~ă [At: ARHIVA I, 183 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr thématique cf ger Thematik, rs тематика] 1 a (Lin) Care ține de tema1 (7) cuvântului. 2 a (Lin) Relativ la temă1 (7). 3 a (Lin; îs) Vocală ~ă Vocală care se adaugă la rădăcina unui cuvânt formând tema1 (7) acestuia. 4 a (Lin) Care comportă vocală tematică (3). 5 a (Muz) Relativ la o temă1 (4), la un motiv muzical. 6 a Care ține de o temă1 (1). 7 a Privitor la o temă1 (1). 8 a Alcătuit pe anumite teme1 (1). 9 sf Totalitatea temelor1 (1) sau tema1 (1) esențială a unei lucrări literare, artistice, științifice a unui curent literar, a unei epoci etc. Si: problematică.

TEMÁTIC, -Ă, tematici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care ține de o temă, privitor la o temă, făcut pe anumite teme. 2. Adj. (În sintagma) Vocală tematică = vocală care nu poate fi considerată nici sufix, nici desinență, și care, adăugată la rădăcina unui cuvânt, formează împreună cu aceasta o temă. 3. S. f. Totalitatea temelor sau tema esențială a unei lucrări literare, artistice, științifice, a unui curent literar, a unei epoci etc. – Din (1, 2) fr. thématique, (3) germ. Thematik.

TEMÁTIC, -Ă, tematici, -e, adj. 1. Privitor la teme, făcut pe teme. Planul tematic de cercetare al oricăror institute științifice reflectă măsura în care oamenii de știință și cercetătorii își orientează activitatea către cele mai importante probleme ale sectorului respectiv. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 486, 4/4. ◊ (Adverbial) S-au format comitete locale care au discutat tematic problemele literaturii proletare. SAHIA, U.R.S.S. 159. 2. (În expr.) Vocală tematică = vocală care nu poate fi interpretată nici ca sufix, nici ca desinență și care, adăugată la rădăcina unui cuvînt, formează împreună cu aceasta o temă.

TEMÁTIC, -Ă, tematici, -e, adj. 1. Privitor la teme, făcut pe teme. 2. (În expr.) Vocală tematică = vocală care nu poate fi considerată nici sufix, nici desinență, și care, adăugată la rădăcină, formează împreună cu aceasta o temă. – Fr. thématique (<gr.).

TEMÁTIC, -Ă adj. 1. Referitor la teme, alcătuit pe anumite teme. 2. (Fon.) Vocală tematică = vocală care nu poate fi considerată nici sufix, nici desinență și care, împreună cu rădăcina, formează tema. [Cf. fr. thématique].

TEMÁTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la o temă. ♦ vocală ~ă = vocală care nu poate fi considerată nici sufix, nici desinență și care, împreună cu rădăcina, formează tema. 2. alcătuit pe anumite teme. II. s. f. totalitatea temelor dintr-un grup de opere literare, artistice, științifice etc. (< fr. thématique, /II/ germ. Thematik)

TEMÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de o temă; propriu unei teme. ◊ Plan ~ plan în care se fixează toate temele de lucru într-un anumit domeniu. /<fr. thématique, germ. Thematik

tematic a. Gram. ce face parte din tema unei vorbe.

*temátic, -ă adj. (vgr. thematikós). Gram. Relativ la tema cuvîntuluĭ: sufix tematic. Muz. Relativ la temă, la motiv: tablă tematică.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

temátică s. f., g.-d. art. temáticii; pl. temátici

temátică s. f., g.-d. art. temáticii; pl. temátici

temátic adj. m., pl. temátici; f. temátică, pl. temátice

temátic adj. m., pl. temátici; f. sg. temátică, pl. temátice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TEMATICĂ s. problematică. (O ~ variată.)

arată toate definițiile

Intrare: tematică
tematică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tematică
  • tematica
plural
  • tematici
  • tematicile
genitiv-dativ singular
  • tematici
  • tematicii
plural
  • tematici
  • tematicilor
vocativ singular
plural
Intrare: tematic
tematic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tematic
  • tematicul
  • tematicu‑
  • tematică
  • tematica
plural
  • tematici
  • tematicii
  • tematice
  • tematicele
genitiv-dativ singular
  • tematic
  • tematicului
  • tematice
  • tematicei
plural
  • tematici
  • tematicilor
  • tematice
  • tematicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tematică

  • 1. Totalitatea temelor sau tema esențială a unei lucrări literare, artistice, științifice, a unui curent literar, a unei epoci etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: problematică attach_file un exemplu
    exemple
    • Sfera tematicii istorice oferă azi artiștilor plastici posibilitatea de a alege și a dezvălui poporului cele mai hotărîtoare evenimente, cele mai reprezentative figuri din diverse epoci. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 387, 4/1.
      surse: DLRLC

etimologie:

tematic

  • 1. Care ține de o temă, privitor la o temă, făcut pe anumite teme.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • Planul tematic de cercetare al oricăror institute științifice reflectă măsura în care oamenii de știință și cercetătorii își orientează activitatea către cele mai importante probleme ale sectorului respectiv. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 486, 4/4.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial S-au format comitete locale care au discutat tematic problemele literaturii proletare. SAHIA, U.R.S.S. 159.
      surse: DLRLC
  • 2. (în) sintagmă Vocală tematică = vocală care nu poate fi considerată nici sufix, nici desinență, și care, adăugată la rădăcina unui cuvânt, formează împreună cu aceasta o temă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: