4 intrări
34 de definiții

Explicative DEX

TĂUN, tăuni, s. m. Nume generic dat unor insecte diptere asemănătoare cu muștele, de culoare brună, cu pete gălbui pe pântece, ale căror femele înțeapă vitele și omul pentru a se hrăni cu sângele lor, transmițând totodată boli virotice și bacteriene. ◊ Expr. A fugi ca tăunul cu paiul = a fugi foarte repede. [Var.: tăune s. m.] – Lat. *tabo, -onis (= tabanus).

TĂUNE s. m. v. tăun.

TĂUNE s. m. v. tăun.

TĂUNE s. m. v. tăun.

dăun sm vz tăun1

dăune sm vz tăun1

taon sm vz tăun1

taun sm vz tăun

tăun1 sm [At: CIHAC I, 279 / V: (reg) dă~, dăune, taon, taun, ~e / Pl: ~i / E: ml *tabo, -onis] 1 (Șîc ~e-albiu, ~e-de-toamnă, ~e-negru) Insectă din ordinul dipterelor, de culoare brună, cu pete gălbui pe pântece, care înțeapă vitele pentru a se hrăni cu sângele lor, transmițând totodată boli virotice și bacteriene Si: (reg) trântor (4) (Tabanus bovinus). 2 (Reg; și îae) Insectă din ordinul dipterelor care înțeapă caii pentru a se hrăni cu sângele lor, transmițând totodată boli virotice și bacteriene Si: musca-cailor (Gastrophilus equi). 3 (Pop; îe) A fugi ca ~ul cu paiul A fugi foarte repede. 4 (Reg; îe) A-i da (cuiva) ~ii A-i ieși (cuiva) firele în barbă. 5 (Ent; reg) Gărgăun (1) (Vespa crabro). 6 (Ent; reg; îf tăune) Ochiul-păunului (Saturnia pyri). 7 (Ent; reg) Șvab (Blatta germanica).

tăune sm vz tăun1

țâona v vz țiuni

țâoni v vz țiuni

țâuna v vz țiuni

țâuni v vz țiuni

țiuna v vz țiuni

țiuni vi [At: DENSUȘIANU, Ț. H. 202 / P: ți-u~ / V: țâu~, țâoni, ~na, țâuna, țâona / Pzi: 3 țiune / E: țiu2] (Reg) 1 A țiui (1). 2 (Îe) A-i ~ (cuiva) urechea (sau în urechi) A-i țiui (cuiva) urechile. 3 (D. unele păsări) A țiui (6).

❍BONZĂLĂU sm. Mold. Bucov. 🐙 = TĂUN.

DĂUN, DĂUNE sm. Băn. Trans. 🐙 = TĂUN.

TĂUN, tăuni, s. m. Nume generic dat unor insecte diptere asemănătoare cu muștele, de culoare brună, cu pete gălbui pe pântece, ale căror femele înțeapă vitele și omul pentru a se hrăni cu sângele lor, transmițând totodată boli virotice și bacteriene. ♦ Expr. A fugi ca tăunul cu paiul = a fugi foarte repede. [Var.: tăune s. m.] – Lat. *tabo, -onis (= tabanus).

TĂUN, tăuni, s. m. (Și în forma tăune) Insectă din ordinul dipterelor, de culoare brună cu pete albe-gălbui pe pîntece, care înțeapă vitele și se hrănește cu sîngele lor (Tabanus bovinus). O luă la picior chinuit de arșița crîncenă a gîtlejului, ca o vită înțepată de tăuni. DUMITRIU, N. 232. Nu făcu ca la o sută de pași și iată că dete peste un tăune. ISPIRESCU, L. 44. Hoțomanul de Pavel mi-a făcut-o... be-l-ar tăunii să-l beie, cînd i-a fi somnul mai dulce. CREANGĂ, A. 112. ◊ Fig. Să-ți grăiesc de moarte ca un prietin bun Pîn ce-a veni călăul, al temniței tăun. ALECSANDRI, T. II 124. ◊ Expr. A fugi ca tăunul cu paiul = a fugi foarte repede. Fuge și Scaraoschi după ceilalți, ca tăunul cu paiul. CREANGĂ, P. 306. – Variantă: tăune s. m.

TĂUN ~i m. Insectă dipteră hematofagă de mărimea și forma unei muște, care înțeapă omul și animalele, sugându-le sângele și transmițându-le boli virotice și microbiene. /<lat. tabo, ~onis

tăun m. insectă de coloare neagră-cafenie: botu-i având peri ascuțiți cu cari înțeapă vitele spre a le suge sângele (Tabanus bovihus). [Lat. vulg. TABONEM = clasic TABANUM].

tăún m. (lat. pop. *tabo, tabónis, cl. tabánus, tăun; it. tafáno, pv. tavan, fr. taon, pg. tavâo). Un fel de muscă mare (cafenie negricĭoasă cu ochĭ verzĭ) care suge sîngele vitelor (tabánus bovinus). V. streche.

Ortografice DOOM

tăun s. m., pl. tăuni

tăun s. m., pl. tăuni

tăun s. m., pl. tăuni

Etimologice

tăun (-ni), s. m. – Trîntor (Tabanus bovinus). – Var. tăune. Mr. tăun, megl. tăun. Lat. tăbānus, prin intermediul unei forme vulgare *tăbǒnem (Diez, I, 406; Pușcariu 1720; REW 8507; Tiktin; Meyer-Lübke, Dacor., III, 643; Graur, BL, V, 114) sau mai probabil direct din forma clasică, printr-un intermediar *tăîn, modificat ca *înăîntru › înăuntru.

Argou

a fugi ca tăunul cu paiul expr. a fugi foarte repede.

Sinonime

MUSCĂ-TĂUNĂ s. v. tăun.

TĂUN s. v. bărzăun, gărgăun, musca-calului.

TĂUN s. (ENTOM.; Tabanus bovinus) (înv. și reg.) sclepț, streche, bondar, bonzar, bonzălău, muscă-de-bâzdărat, muscă-mărhască, muscă-oarbă, muscă-tăună.

muscă-tăună s. v. TĂUN.

tăun s. v. BARZĂUN. GĂRGĂUN. MUSCA-CALULUI.

TĂUN s. (ENTOM.; Tabanus bovinus) (înv. și reg.) sclepț, streche, bondar, bonzar, bonzălău, muscă-de-bîzdărat, muscă-mărhască, muscă-oarbă, muscă-tăună.

Intrare: muscă-tăună
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-tăună
  • musca-tăună
plural — —
genitiv-dativ singular
  • muște-tăune
  • muștei-tăune
plural — —
vocativ singular —
plural —
Intrare: tăun
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăun
  • tăunul
  • tăunu‑
plural
  • tăuni
  • tăunii
genitiv-dativ singular
  • tăun
  • tăunului
plural
  • tăuni
  • tăunilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M45)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăune
  • tăunele
plural
  • tăuni
  • tăunii
genitiv-dativ singular
  • tăune
  • tăunelui
plural
  • tăuni
  • tăunilor
vocativ singular —
plural —
taun
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
taon
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dăune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dăun
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: tăună
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăună
  • tăuna
plural
  • tăune
  • tăunele
genitiv-dativ singular
  • tăune
  • tăunei
plural
  • tăune
  • tăunelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: țiuni
verb (V334)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țiuni
  • țiunire
  • țiunit
  • țiunitu‑
  • țiunind
  • țiunindu‑
singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • țiune
(să)
  • țiune
  • țiunea
  • țiuni
  • țiunise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • țiune
(să)
  • țiune
  • țiuneau
  • țiuniră
  • țiuniseră
verb (VT2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țiuna
  • țiunare
  • țiunat
  • țiunatu‑
  • țiunând
  • țiunându‑
singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • țiună
(să)
  • țiune
  • țiuna
  • țiună
  • țiunase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • țiună
(să)
  • țiune
  • țiunau
  • țiunară
  • țiunaseră
verb (V334)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țâuni
  • țâunire
  • țâunit
  • țâunitu‑
  • țâunind
  • țâunindu‑
singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • țâune
(să)
  • țâune
  • țâunea
  • țâuni
  • țâunise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • țâune
(să)
  • țâune
  • țâuneau
  • țâuniră
  • țâuniseră
verb (VT2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țâona
  • țâonare
  • țâonat
  • țâonatu‑
  • țâonând
  • țâonându‑
singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • țâonă
(să)
  • țâone
  • țâona
  • țâonă
  • țâonase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • țâonă
(să)
  • țâone
  • țâonau
  • țâonară
  • țâonaseră
verb (V334)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țâoni
  • țâonire
  • țâonit
  • țâonitu‑
  • țâonind
  • țâonindu‑
singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • țâone
(să)
  • țâone
  • țâonea
  • țâoni
  • țâonise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • țâone
(să)
  • țâone
  • țâoneau
  • țâoniră
  • țâoniseră
verb (VT2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țâuna
  • țâunare
  • țâunat
  • țâunatu‑
  • țâunând
  • țâunându‑
singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • țâună
(să)
  • țâune
  • țâuna
  • țâună
  • țâunase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • țâună
(să)
  • țâune
  • țâunau
  • țâunară
  • țâunaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

muscă-tăunăsubstantiv feminin

  • 1. Tăun. Sinonime
    sinonime: tăun

tăun, tăunisubstantiv masculin

  • 1. Nume generic dat unor insecte diptere asemănătoare cu muștele, de culoare brună, cu pete gălbui pe pântece, ale căror femele înțeapă vitele și omul pentru a se hrăni cu sângele lor, transmițând totodată boli virotice și bacteriene. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote O luă la picior chinuit de arșița crîncenă a gîtlejului, ca o vită înțepată de tăuni. DUMITRIU, N. 232. DLRLC
    • format_quote Nu făcu ca la o sută de pași și iată că dete peste un tăune. ISPIRESCU, L. 44. DLRLC
    • format_quote Hoțomanul de Pavel mi-a făcut-o... be-l-ar tăunii să-l beie, cînd i-a fi somnul mai dulce. CREANGĂ, A. 112. DLRLC
    • format_quote figurat Să-ți grăiesc de moarte ca un prietin bun Pîn ce-a veni călăul, al temniței tăun. ALECSANDRI, T. II 124. DLRLC
    • chat_bubble A fugi ca tăunul cu paiul = a fugi foarte repede. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Fuge și Scaraoschi după ceilalți, ca tăunul cu paiul. CREANGĂ, P. 306. DLRLC
etimologie:

țiuniverb

regional
  • 1. A țiui. MDA2
    sinonime: țiui
  • chat_bubble expresie A-i țiuni (cuiva) urechea (sau în urechi) = a-i țiui (cuiva) urechile. MDA2
  • 2. (Despre unele păsări) A țiui. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.