TARAPANA, tarapanale, s. f. (în Evul Mediu, în Moldova și în Țara Românească) Monetărie. – Din tc. tarabhāne.

tarapana sf [At: (a. 1774) URICARIUL VI, 442 / V: (îrg) ~aba~, ~pha~, tăr~, zaraphanea, zerpha~ / Pl: ~le / E: tc darphane] (Îrg) 1 Monetărie. 2 (Mun) Chitanță pentru bani. 3 (Reg) Grup (6). 4 (Reg; îe) A fi tot o ~ A fi la fel.

TARAPANA, tarapanale, s. f. (În evul mediu, în Moldova și în Țara Românească) Monetărie. – Din tc. tarabhāne.

TARAPANA, tarapanale, s. f. (Învechit și arhaizant) Imprimerie de bani; monetărie. Ici era tarapanaua scundă, închisă cu porți de fier, în care se tăiau banii cu chipul domnului. SADOVEANU, O. I 509. Am făcut bulgări de aur și de argint și i-am trimis la Stavracolu ca să-i bată la tarapana. GHICA, S. 506.

TARAPANA, tarapanale, s. f. (Înv. și arh.) Monetărie. – Tc. tarabhane

tarapana f. od. monetăria Statului: le-au făcut bulgări de aur și de argint, ca să-i bată la tarapana GHICA. [Vechiu-rom. taraphana = turc. TARABHANA, lit. casa unde se bat (bani)].

tarapaná f. (turc. pop. tarab-hana, lit. darb- și zarb-hane. V. salhana. Cp. cu tarabă). Azĭ fam. Monetărie, fabrică de banĭ: crezĭ că la mine e tarapana? – În doc. și taraphana, -bana, zaraphanea, zerphana.

tarabana sf vz tarapana

taraphana sf vz tarapana

tărapana sf vz tarapana

zaraphanea sf vz tarapana

zerphana sf vz tarapana

tarabaná, V. tarapana.

zaraphaneá, V. tarapana.

zerbhaná, V. tarapana.

zerphaná, V. tarapana.

tarapana (înv., reg.) s. f., art. tarapanaua, g.-d. art. tarapanalei; pl. tarapanale

tarapana (înv.) s. f., art. tarapanaua, g.-d. art. tarapanalei; pl. tarapanale, art. tarapanalele

tarapana s. f., art. tarapanaua, g.-d. art. tarapanalei; pl. tarapanale

TARAPANA s. v. monetărie.

tarapana s. v. MONETĂRIE.

tarapana (-ale), s. f. – Monetărie. – Mr. trăphănă, megl. tarapana. Tc. (arab.) tarabhana (Roesler 603; Șeineanu, II, 349), cf. ngr. ταραπχανᾶς, bg. taraphané.