2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TAPISERÍE1, (1, 2) tapiserii, s. f. 1. Țesătură decorativă din lână sau din mătase înfățișând subiecte diverse sau teme alegorice, lucrată manual sau la război și folosită mai ales la împodobirea pereților sau a unor mobile. 2. Lucru de mână cusut pe o canava cu lână, cu mătase, cu fir. ♦ Tehnica și arta executării unor asemenea țesături. 3. Meseria tapiserului. – Din fr. tapisserie.

TAPISERÍE2 s. f. v. tapițerie.

tapiserie sf [At: GOLESCU, Î. 118 / V: (înv) ~pețăr~, ~ițer~ / Pl: ~ii / E: fr tapisserie] 1 Țesătură decorativă din lână sau din mătase, lucrată manual sau la război, folosită mai ales la împodobirea pereților sau a unor mobile. 2 Lucru de mână cusut pe o canava cu lână, cu mătase etc. 3 Partea tapisată a unei mobile.

TAPISERÍE, tapiserii, s. f. 1. Lucru de mână cusut pe o canava cu lână, cu mătase, cu fir. ♦ Țesătură din lână sau din mătase înfățișând subiecte diverse sau teme alegorice, lucrată manual sau la război și folosită mai ales la împodobirea pereților sau a unor mobile. 2. Partea tapisată a unei mobile. [Var.: tapițeríe s. f.] – Din fr. tapisserie.

TAPISERÍE, tapiserii, s. f. 1. Lucru de mînă cusut pe canava, cu lînă sau cu mătase; draperie sau orice obiect lucrat în acest fel. Ascunde-te acolo în astă-sară... după o tapiserie, unde vei voi. NEGRUZZI, S. III 424. Mari tapiserii de China. GOLESCU, Î. 153. 2. Partea tapisată a unei mobile. – Variantă: tapițeríe s. f.

TAPISERÍE s.f. 1. Lucru de mână cusut pe o canava cu lână, cu mătase etc. 2. Parte a unei mobile acoperită cu tapiserie (1). [Gen. -iei, var. tapițerie (3) s.f. / < fr. tapisserie].

TAPISERÍE/TAPIȚERIE s. f. 1. țesătură decorativă din lână sau mătase, lucrată manual sau la război, pentru împodobirea pereților sau a mobilei. ◊ lucru de mână cusut pe o canapea cu lână, cu mătase etc. 2. parte a unei mobile acoperită cu tapiserie (1). (< fr. tapisserie)

TAPISERÍE tapiseríi f. 1) Lucru de mână cusut pe canava după conturul unui desen (cu fire de lână sau de mătase). 2) Țesătură ornamentală folosită la acoperirea pereților sau a mobilei. 3) Îmbrăcăminte a unei mobile, realizată din astfel de țesătură. 4) Parte a unui obiect de mobilier acoperită cu asemenea țesătură. [G.-D. tapiseriei] /<fr. tapisserie

*tapiseríe și -țeríe f. (primu d. fr. tapisserie, al doilea infl. de tapițer; it. tappezzeria). Stofe cu care se tapetează o cameră, o mobilă ș. a. Meseria de tapițer.

TAPIȚERÍE1, tapițerii, s. f. Partea tapițată a unei mobile. [Var.: tapiseríe s. f.] – Tapița + suf. -ărie.

tapițerie2 sf vz tapiserie

TAPIȚERÍE2 s. f. v. tapiserie.

TAPIȚERÍE1 s. f. v. tapiserie.

TAPIȚERÍE2 elem. tapiserie.

tapițerie f. lucru făcut pe o canava cu lână, mătase, aur, etc. (= fr. tapisserie).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tapiseríe (broderie, țesătură) s. f., art. tapisería, g.-d. art. tapiseríei; pl. tapiseríi, art. tapiseríile

tapiseríe (broderie, țesătură) s. f., art. tapisería, g.-d. art. tapiseríei; pl. tapiseríi art. tapiseríile

!tapițeríe (parte tapițată a unei mobile) s. f., art. tapițería, g.-d. art. tapițeríei; (părți tapițate, ateliere) pl. tapițeríi, art. tapițeríile

tapițeríe/tapiseríe (partea tapițată a unei mobile) s. f., art. tapițería/tapisería, g.-d. art.tapițeríei/tapiseríei; pl. tapițeríi/tapiseríi, art. tapițeríile/tapiseríile

arată toate definițiile

Intrare: tapiserie
tapiserie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tapiserie
  • tapiseria
plural
  • tapiserii
  • tapiseriile
genitiv-dativ singular
  • tapiserii
  • tapiseriei
plural
  • tapiserii
  • tapiseriilor
vocativ singular
plural
tapițerie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tapițerie
  • tapițeria
plural
  • tapițerii
  • tapițeriile
genitiv-dativ singular
  • tapițerii
  • tapițeriei
plural
  • tapițerii
  • tapițeriilor
vocativ singular
plural
Intrare: tapițerie (parte tapițată)
tapițerie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tapițerie
  • tapițeria
plural
  • tapițerii
  • tapițeriile
genitiv-dativ singular
  • tapițerii
  • tapițeriei
plural
  • tapițerii
  • tapițeriilor
vocativ singular
plural
tapiserie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tapiserie
  • tapiseria
plural
  • tapiserii
  • tapiseriile
genitiv-dativ singular
  • tapiserii
  • tapiseriei
plural
  • tapiserii
  • tapiseriilor
vocativ singular
plural

tapiserie tapițerie

  • 1. Țesătură decorativă din lână sau din mătase înfățișând subiecte diverse sau teme alegorice, lucrată manual sau la război și folosită mai ales la împodobirea pereților sau a unor mobile.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 2. Lucru de mână cusut pe o canava cu lână, cu mătase, cu fir.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Ascunde-te acolo în astă-sară... după o tapiserie, unde vei voi. NEGRUZZI, S. III 424.
      surse: DLRLC
    • Mari tapiserii de China. GOLESCU, Î. 153.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Tehnica și arta executării unor asemenea țesături.
      surse: DEX '09
  • 3. (numai) singular Meseria tapiserului.
    surse: DEX '09

etimologie:

tapițerie (parte tapițată) tapiserie

  • 1. Partea tapițată a unei mobile.
    surse: MDN '00 DLRLC DEX '09

etimologie:

  • Tapița + sufix -ărie
    surse: DEX '09
  • limba franceză tapisserie
    surse: MDN '00