16 definiții pentru tapițer tapisier tapiser


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TAPIȚÉR, tapițeri, s. m. Meseriaș specialist în tapițarea mobilelor. [Var.: tapisér, tapisiér s. m.] – Din germ. Tapezier, it. tappeziere. Cf. fr. tapissier.

tapițer sm [At: POLIZU / V: (înv) ~pețar, ~iser, ~isier, ~țier / Pl: ~i / E: fr tapissier, it tappezziere, ger Tapezierer, ngr ταπισσιέρης] 1 (Îvr) Meseriaș care acoperă cu tapet (3) pereții unei încăperi. 2 Meseriaș specialist în tapisarea (3) mobilelor Si: (nob) mobilar.

TAPIȚÉR, tapițeri, s. m. Meseriaș specialist în tapisarea mobilelor. – Probabil din pol. tapicer, bg. tapițer. Cf. germ. Tapezier.

TAPIȚÉR, tapițeri, s. m. Meseriaș specializat în tapisarea mobilelor. Și taică-tău a fost tapițer și pe tine te-a dat la carte. DEMETRIUS, C. 9.

TAPIȚÉR s.m. Lucrător specialist în lucrări de tapiserie. [Cf. germ. Tapezie(re)r].

TAPIȚÉR s. m. lucrător specialist în lucrări de tapițerie. (< germ. Tapezeie/re/r)

TAPIȚÉR ~i m. Meșter care tapisează obiecte de mobilă. /<fr. tapissier, it. tappezziere, germ. Tapezierer

tapițer m. cel ce lucrează tot felul de mobile de tapițerie și de stofe. [Nemț. TAPEZIER(ER)].

*tapițér m. (it. tappeziere, fr. tapissier, germ. tapezier și -ierer). Acela care face partea moale a mobilelor, așează perdelele și draperiile ș. a.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tapițér (meșter în tapițerie) s. m., pl. tapițéri

Intrare: tapițer
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tapițer
  • tapițerul
  • tapițeru‑
plural
  • tapițeri
  • tapițerii
genitiv-dativ singular
  • tapițer
  • tapițerului
plural
  • tapițeri
  • tapițerilor
vocativ singular
  • tapițerule
  • tapițere
plural
  • tapițerilor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tapisier
  • tapisierul
  • tapisieru‑
plural
  • tapisieri
  • tapisierii
genitiv-dativ singular
  • tapisier
  • tapisierului
plural
  • tapisieri
  • tapisierilor
vocativ singular
  • tapisierule
  • tapisiere
plural
  • tapisierilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tapiser
  • tapiserul
  • tapiseru‑
plural
  • tapiseri
  • tapiserii
genitiv-dativ singular
  • tapiser
  • tapiserului
plural
  • tapiseri
  • tapiserilor
vocativ singular
  • tapiserule
  • tapisere
plural
  • tapiserilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tapițer tapisier tapiser

  • 1. Meseriaș specialist în tapițarea mobilelor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Și taică-tău a fost tapițer și pe tine te-a dat la carte. DEMETRIUS, C. 9.
      surse: DLRLC

etimologie: