tapițer Cuvîntul este considerat ca provenind din it. tappezziere (DU, TDRG) sau din germ. Tapezierer (CADE), iar DLRM împacă ambele ipoteze (scriind forma germană între paranteze și presupunînd suprimarea în nemțește a ultimelor două sunete). Dar forma italiană trebuie exclusă, fiind mai depărtată, și aceasta cu atît mai mult cu cît nici situația geografică și culturală nu vorbește în favoarea ei. La drept vorbind, nici forma germană nu poate fi primită fără discuție. Cuvîntul există însă, exact sub aceeași formă ca la noi, în polonă (tapicer) și în bulgară (тапицер), prezentind o finală în acord cu structura limbilor slave. Forma bulgară se potrivește cu cea romînă și în ce privește accentul, în timp ce cea polonă diferă (tapi'cer). Dar aceasta nu exclude un împrumut din polonă. În SLG, p. 75, am spus că ofițer nu poate veni din polonă, din cauza diferenței de accent. Dar cred că în asemenea cazuri trebuie să ținem seamă și de forma, scrisă și, mai ales, de cazurile care au accentul pe e, din cauză că urmează încă o silabă. Cred că trebuie să preferăm aici limba polonă, din cauza sferei de noțiuni căreia îi aparține cuvîntul (vezi și fotel).