TAPIȚAT, -Ă, tapițați, -te, adj. (Despre mobile) îmbrăcat în stofă, pânză, mătase, vinilin, piele etc.; capitonat. [Var.: tapisat, -ă adj.] – V. tapița.

tapițat, ~ă a vz tapisat

TAPISA² vb. I v. tapița.

TAPISA¹, tapisez, vb. I. Tranz. A tapeta. – Din fr. tapisser.

TAPISAT¹, -Ă, tapisați, -te, adj. (Despre pereți) Acoperit cu tapete (1). – V. tapisa.

TAPISAT², -Ă adj. v. tapițat.

TAPIȚA vb. I. Tranz. A îmbrăca o mobilă cu stofă, cu pânză, mătase, vinilin, piele etc. peste materialul de umplutură, elementele elastice, pânza de rezistență; a capitona. [Var.: tapisa vb. I] – Din germ. tapezieren, it. tappezare.

tapeța v vz tapisa

tapisa vt [At: BREZOIANU, A. 415/11 / V: (înv) ~peța, ~ița (Cj; înv; să tapiți) / Pzi: ~sez / E: fr tapisser] 1 A tapeta (1). 2 A împodobi pereții cu covoare, tablouri etc. 3 A îmbrăca o mobilă cu stofa, pânză, mătase, vinilin, piele etc. peste elementele elastice, materialul de umplutură, pânza de rezistență Si: (înv) a tapisarisi. 4 (Pex) A capitona (1).

tapisat, ~ă a [At: C. PETRESCU, Î. II, 227 / V: (înv) ~ițat / Pl: ~ați, ~e / E: tapisa] 1 (D. pereți) Acoperit cu tapet (3) Si: (îvr) tencuit² (2). 2 (D. mobilă) Îmbrăcat în stofă, pânză, mătase, piele etc. 3 (D. uși, pereți) Capitonat (3).

tapița v vz tapisa

TAPISA, tapisez, vb. I. Tranz. 1. A îmbrăca o mobilă cu stofă, cu pânză, mătase, vinilin, piele etc. peste materialul de umplutură, elementele elastice, pânza de rezistență; a capitona. 2. A tapeta. [Var.: tapița vb. I] – Din fr. tapisser, germ. tapezieren.

TAPISAT, -Ă, tapisați, -te, adj. (Despre pereți) Acoperit cu tapete (1); (despre mobile) îmbrăcat în stofă, pânză, mătase, vinilin, piele etc.; capitonat. [Var.: tapițat, -ă adj.] – V. tapisa.

TAPISA, tapisez, vb. I. Tranz. 1. A tapeta. În sala de așteptare, tapisată cu mătase roșie... cîțiva boieri și doamne așteaptă turburați. CAMIL PETRESCU, O. I 346. ◊ Fig. Dulapurile... sînt tapisate și acum în interior cu aceleași simetrice rînduri de cutii goale. C. PETRESCU, O. P. I 145. 2. A îmbrăca o mobilă cu stofă, pînză, mătase, piele etc.; a capitona. – Variantă: tapița vb. I.

TAPISAT, -Ă, tapisați, -te, adj. (Despre pereți) Acoperit cu tapet; tapetat. A cîtea oară vedea oare un cabaret... cu aceleași figuri monotone, pereții tapisați. C. PETRESCU, Î. II 227. ♦ (Despre mobile) Îmbrăcat în stofă, pînză, mătase, piele etc. – Variantă: tapițat, -ă adj.

TAPISA vb. I. tr. 1. A înveli, a îmbrăca (o mobilă) cu stofă, cu mătase etc.; a capitona. 2. A tapeta. [Var. tapița vb. I. / < fr. tapisser].

TAPIȚA vb. I. v. tapisa.

TAPISA/TAPIȚA vb. tr. a înveli, a îmbrăca (o mobilă) cu stofă, cu mătase etc. (< fr. tapisser, germ. tapizieren)

TAPIȚA vb. elem. tapisa.

A TAPISA ~ez tranz. 1) (obiecte de mobilier) A acoperi cu materiale speciale (stofă, pânză, piele); a capitona. 2) (pereții unei încăperi) A acoperi cu tapet; a tapeta. [Var. a tapița] /<fr. tapisser

tapițà v. 1. a îmbrăca cu tapete; 2. fig. a acoperi: iedera tapițeaza zidul.

*tapetéz și tapiséz v. tr. (primu d. tapet, ca it. tappetare, al doilea d. fr. tapisser). Acoper cu tapete: a tapeta o cameră. Fig. O stîncă tapetată cu mușchĭ.

tapisa (a ~) (a capitona, a tapeta) vb., ind. prez. 1 sg. tapisez, 3 tapisează; conj. prez. 1 sg. să tapisez, 3 să tapiseze

tapița (a ~) (a îmbrăca o mobilă) vb., ind. prez. 1 sg. tapițez, 3 tapițează; conj. prez. 1 sg. să tapițez, 3 să tapițeze

tapisa (a ~) (a capitona, a tapeta) vb., ind. prez. 3 tapisează

!tapița (a ~) (a îmbrăca o mobilă) vb., ind. prez. 3 tapițează

tapisa (a tapeta) vb., ind. prez. 1 sg. tapisez, 3 sg. și pl. tapisează

tapisat (tapetat) adj. m., pl. tapisați; f. sg. tapisată, pl. tapisate

tapița/tapisa (a îmbrăca o mobilă cu țesături, piele etc.) vb., ind. prez. 1 sg. tapițez/tapisez, 3 sg. și pl. tapițează/tapisează

tapisa

TAPISA vb. v. tapeta.

TAPISA vb. a capitona, a îmbrăca. (A ~ un fotoliu.)

TAPISAT adj. capitonat. (Fotoliu ~.)

TAPISAT adj. v. tapetat.

TAPISA vb. a capitona, a îmbrăca. (A ~ un fotoliu.)

tapisa vb. v. TAPETA.

TAPISAT adj. capitonat. (Fotoliu ~.)

tapisat adj. v. TAPETAT.