TAPIȚÁT, -Ă, tapițați, -te, adj. (Despre mobile) îmbrăcat în stofă, pânză, mătase, vinilin, piele etc.; capitonat. [Var.: tapisát, -ă adj.] – V. tapița.

tapițat, ~ă a vz tapisat

TAPISÁ² vb. I v. tapița.

TAPISÁ¹, tapisez, vb. I. Tranz. A tapeta. – Din fr. tapisser.

TAPISÁT¹, -Ă, tapisați, -te, adj. (Despre pereți) Acoperit cu tapete (1). – V. tapisa.

TAPISÁT², -Ă adj. v. tapițat.

TAPIȚÁ vb. I. Tranz. A îmbrăca o mobilă cu stofă, cu pânză, mătase, vinilin, piele etc. peste materialul de umplutură, elementele elastice, pânza de rezistență; a capitona. [Var.: tapisá vb. I] – Din germ. tapezieren, it. tappezare.

tapisa vt [At: BREZOIANU, A. 415/11 / V: (înv) ~peța, ~ița (Cj; înv; să tapiți) / Pzi: ~sez / E: fr tapisser] 1 A tapeta (1). 2 A împodobi pereții cu covoare, tablouri etc. 3 A îmbrăca o mobilă cu stofa, pânză, mătase, vinilin, piele etc. peste elementele elastice, materialul de umplutură, pânza de rezistență Si: (înv) a tapisarisi. 4 (Pex) A capitona (1).

tapisat, ~ă a [At: C. PETRESCU, Î. II, 227 / V: (înv) ~ițat / Pl: ~ați, ~e / E: tapisa] 1 (D. pereți) Acoperit cu tapet (3) Si: (îvr) tencuit² (2). 2 (D. mobilă) Îmbrăcat în stofă, pânză, mătase, piele etc. 3 (D. uși, pereți) Capitonat (3).

tapița v vz tapisa

TAPISÁ, tapisez, vb. I. Tranz. 1. A îmbrăca o mobilă cu stofă, cu pânză, mătase, vinilin, piele etc. peste materialul de umplutură, elementele elastice, pânza de rezistență; a capitona. 2. A tapeta. [Var.: tapițá vb. I] – Din fr. tapisser, germ. tapezieren.

TAPISÁT, -Ă, tapisați, -te, adj. (Despre pereți) Acoperit cu tapete (1); (despre mobile) îmbrăcat în stofă, pânză, mătase, vinilin, piele etc.; capitonat. [Var.: tapițát, -ă adj.] – V. tapisa.

TAPISÁ, tapisez, vb. I. Tranz. 1. A tapeta. În sala de așteptare, tapisată cu mătase roșie... cîțiva boieri și doamne așteaptă turburați. CAMIL PETRESCU, O. I 346. ◊ Fig. Dulapurile... sînt tapisate și acum în interior cu aceleași simetrice rînduri de cutii goale. C. PETRESCU, O. P. I 145. 2. A îmbrăca o mobilă cu stofă, pînză, mătase, piele etc.; a capitona. – Variantă: tapițá vb. I.

TAPISÁT, -Ă, tapisați, -te, adj. (Despre pereți) Acoperit cu tapet; tapetat. A cîtea oară vedea oare un cabaret... cu aceleași figuri monotone, pereții tapisați. C. PETRESCU, Î. II 227. ♦ (Despre mobile) Îmbrăcat în stofă, pînză, mătase, piele etc. – Variantă: tapițát, -ă adj.

TAPISÁ vb. I. tr. 1. A înveli, a îmbrăca (o mobilă) cu stofă, cu mătase etc.; a capitona. 2. A tapeta. [Var. tapița vb. I. / < fr. tapisser].

TAPIȚÁ vb. I. v. tapisa.

TAPISÁ/TAPIȚÁ vb. tr. a înveli, a îmbrăca (o mobilă) cu stofă, cu mătase etc. (< fr. tapisser, germ. tapizieren)

TAPIȚÁ vb. elem. tapisa.