3 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TALÁNT, talanți, s. m. 1. Unitate de măsură pentru greutăți, de mărime variabilă, folosită în Grecia antică. 2. Monedă de aur sau de argint, cu valoare variabilă, folosită în Grecia antică. – Din sl. talanŭtŭ.

TALÁNT, talanți, s. m. 1. Unitate de măsură pentru greutăți, de mărime variabilă, folosită în Grecia antică. 2. Monedă de aur sau de argint, cu valoare variabilă, folosită în Grecia antică. – Din sl. talanŭtŭ.

talant3 s [At: ARVINTE, TERM. 171 / V: (reg) ~nț / Pl: ? / E: nct] (Reg; îs) ~ul apei Locul din albia unui râu unde apa e mai adâncă și mai repede.

talant2 sn [At: CAMILAR, N. II, 149 / V: (reg) telent / Pl: ~uri / E: ns cf tălabă] (Reg) 1 (Lpl) Acareturi (1). 2 (Îf telent) Clădire frumoasă. 3 Unealtă. 4 Fluier (1).

talant1 sm [At: CORESI, EV. 314 / V: (înv) ~nd, ~lent / Pl: ~nți, (înv) ~e sn / E: slv талантъ, gr τάλαντος, ger Talent, fr talent] 1 Monedă de aur sau de argint, cu valoare variabilă, folosită în Grecia antică. 2 Unitate de măsură a greutății, cu valoare variabilă, folosită în Grecia antică. 3 (Înv; fig) Înzestrare spirituală. 4 (Reg) Taină (1). 5 (Reg; pex) Învățătură.

TALÁNT, talanți, s. m. 1. Unitate de măsură la vechii greci, cîntărind aproximativ 26 de kilograme. ♦ Monedă folosită în Grecia antică și reprezentînd valoarea unei sume importante de bani (în aur sau în argint). 2. Fig. (Cu aluzie la o parabolă din Noul Testament) Aptitudine, posibilitate, calitate. Fiecare a avut talantul lui, cum zice la... Scriptură. CĂLINESCU, E. O. II 217.

TALÁNT ~ți m. (în Grecia antică) 1) Unitate de măsură a greutății (egală cu aproximativ 26 kg). 2) Monedă (de aur sau argint) de diferite valori. /<sl. talantu, gr. tálanton

talant m. talent (monedă): a îngropa talantul său. [Gr. mod.].

talánt m. (ngr. tálanton, pron. -ndon, d. vgr. tálanton; vsl. talanŭtŭ. V. pungă). Vechĭ. O sumă de banĭ considerată ca monetă (5600 de francĭ cel de argint, 56000 cel de aur): parábola cu talanțiĭ (V. pungă). S. n., pl. urĭ. Sec. 19. Talent, pricepere. Regulă de vĭață. – Și -nd, pl. (după ngr.).

tala1 s [At: COMAN, GL. / Pl: ? / E: ns cf lanț] (Reg; îe) A se ține ~ A se ține împreună.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

talánt (unitate de măsură, monedă) s. m., pl. talánți

talánt (unitate de măsură, monedă) s. m., pl. talánți


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

talánt (-ți), s. m. – Monedă veche. Mgr. τάλαντος, cf. sl. talanŭtŭ (Cihac, II, 705; Murnu 54; Vasmer, Gr., 139). Sec. XVI. Este dubletul lui talent, s. n., din fr. talent, der. talentat, adj. (cu talent).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tálant, talanturi, s.n. – (reg.) Acareturi, anexe pe lângă o gospodărie. – Et. nes., cf. tălabă (et. nec.) (MDA).

arată toate definițiile

Intrare: talant
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • talant
  • talantul
  • talantu‑
plural
  • talanți
  • talanții
genitiv-dativ singular
  • talant
  • talantului
plural
  • talanți
  • talanților
vocativ singular
plural
Intrare: talanț
talanț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: tălant
tălant
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

talant

  • 1. Unitate de măsură pentru greutăți, de mărime variabilă, folosită în Grecia antică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Monedă de aur sau de argint, cu valoare variabilă, folosită în Grecia antică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. figurat Cu aluzie la o parabolă din Noul Testament:
    exemple
    • Fiecare a avut talantul lui, cum zice la... Scriptură. CĂLINESCU, E. O. II 217.
      surse: DLRLC

etimologie: