16 definiții pentru taifun
din care- explicative (11)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TAIFUN, taifunuri, s. n. Vânt foarte puternic, cu furtună și cu vârtejuri, care ia naștere în partea de apus a Oceanului Pacific și se manifestă mai ales în estul Asiei și în estul Americii de Nord[1]; ciclon tropical. – Din germ. Taifun. Cf. rus. taifun.
- Formulare greșită: estul Americii nu are legătură cu vestul Oceanului Pacific. — gall
taifun sn [At: AETHIOPICA, 54v/10 / V: (înv) tifon (Pl: ~i sm, ~oane, ~uri sn), (îvr) tifone / Pl: ~uri / E: ger Taifun, fr thyphon, it tifone] Vânt foarte puternic, cu furtună și cu vârtejuri, care ia naștere în partea de apus a Oceanului Pacific și se manifestă mai ales în estul Asiei și în estul Americii de Nord Si: ciclon.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TAIFUN, taifunuri, s. n. Vânt foarte puternic, cu furtună și cu vârtejuri, care ia naștere în partea de apus a Oceanului Pacific și se manifestă mai ales în estul Asiei și în estul Americii de Nord; ciclon tropical. – Din germ. Taifun. Cf. rus. taifun.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TAIFUN, taifunuri, s. n. Vînt foarte puternic, cu furtună și vîrtejuri, care ia naștere în partea de apus a oceanului Pacific. Prevăd un ev măreț de pace Prin ruini de vifor și taifun. BENIUC, M. 41. Steaua roșie îl călăuzi... Pe cel care spulberă cetele morții ca un taifun. BOUREANU, S. P. 13. – Pronunțat: tai-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TAIFUN s.n. Vînt foarte puternic, cu furtună și cu vîrtejuri, care bate în regiunile din vestul Oceanului Pacific, luînd naștere în timpul schimbării direcției musonilor. [Pron. tai-fun, pl. -nuri, -ne. / < germ. Taifun, cf. rus. taifun, chin. ta fun – vînt mare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TAIFUN s. n. ciclon tropical din regiunile estice ale Asiei, în timpul schimbării direcției musonilor. (< germ. Taifun)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TAIFUN ~uri n. Ciclon tropical care ia naștere, mai ales în mările Chinei și Japoniei, provocând calamități enorme. [Sil. tai-] /<germ. Taifun
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
taĭfún n., pl. urĭ, V. tifon 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tifon2 sn vz taifun
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tifone sn vz taifun
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) *tifón n., pl. oane (fr. engl. typhon, d. chinezu tafang, tafung, supt infl. latinuluĭ typhon, -ónis, vgr. typhón, vîrtej, sorb, uragan). Uragan în extremu Orient (maĭ ales între Ĭuliŭ și Novembre). – Și taĭfún, pl. urĭ (germ. taifun, d. chinezu teĭfun). V. ciclon.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
taifun s. n., pl. taifunuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
taifun s. n., pl. taifunuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
taifun s. n. (sil. tai-), pl. taifunuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TAIFUN s. v. ciclon.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TAIFUN s. (MET.) ciclon, uragan. (~ bate mai ales în regiunile tropicale.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: tai-fun
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: tai-fun
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DN | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
taifun, taifunurisubstantiv neutru
- 1. Vânt foarte puternic, cu furtună și cu vârtejuri, care ia naștere în partea de apus a Oceanului Pacific și se manifestă mai ales în estul Asiei și în estul Americii de Nord; ciclon tropical. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Prevăd un ev măreț de pace Prin ruini de vifor și taifun. BENIUC, M. 41. DLRLC
- Steaua roșie îl călăuzi... Pe cel care spulberă cetele morții ca un taifun. BOUREANU, S. P. 13. DLRLC
-
etimologie:
- Taifun DEX '09 DEX '98 DN
- taifun DEX '09 DEX '98 DN