2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂICÚȚ s. m. v. tăicuță.

TĂICÚȚĂ, tăicuți, s. m. Tăiculiță. [Var.: tăicúț s. m.] – Taică + suf. -uță.

tăicuță sm [At: ZILOT, CRON. 351 / V: (reg) ~cuț / Pl: ~ți / E: taică + -uț(ă)] (Pfm; hip) 1-2 Taică (1-6).

TĂICÚȚĂ s. m. Tăiculiță. [Var.: tăicúț s. m.] – Taică + suf. -uță.

TĂICÚȚĂ s. m. Tăiculiță. Tăicuță, ce-ai făcut...? DUMITRIU, N. 151. Au s-o ducă la tăicuța. STANCU, D. 77. Scoate-mă, tăicuță, și pe mine de aicea. GORJAN, H. IV 113. – Variantă: tăicúț (REBREANU, R. I 157) s. m.

TĂICÚȚĂ s. m. Tăiculiță. [Var.: tăicúț s. m.] – Din taică + suf. -uță.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!tăicuț (tată) (pop.) s. m., pl. tăicuți

!tăicuță (tată) (pop.) s. m., g.-d. art. lui tăicuța/tăicuței, voc. tăicuță; pl. tăicuți

!tăicuță/tăicuț (pop.) s. m., pl. tăicuți

tăicúță/tăicúț s. m., pl. tăicúți

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TĂICÚȚĂ s. tătic, (pop.) tăiculean, tăiculiță, tăicușor, tătuc, tătuț, (reg.) tătuică, tătuluc, tătuluț, tătușor.

TĂICUȚĂ s. tătic, (pop.) tăiculean, tăiculiță, tăicușor, tătuc, tătuț, (reg.) tătuică, tătuluc, tătuluț, tătușor.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Tăic/anul, -uțul v. Tată II 3.

Intrare: Tăicuțul
Tăicuțul nume propriu
nume propriu (I3)
  • Tăicuțul
Intrare: tăicuță / tăicuț
substantiv masculin (M80)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăicuță
  • tăicuța
plural
  • tăicuți
  • tăicuții
genitiv-dativ singular
  • tăicuță
  • tăicuții
  • tăicuței
plural
  • tăicuți
  • tăicuților
vocativ singular
  • tăicuță
  • tăicuțo
plural
  • tăicuților
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăicuț
  • tăicuțul
  • tăicuțu‑
plural
  • tăicuți
  • tăicuții
genitiv-dativ singular
  • tăicuț
  • tăicuțului
plural
  • tăicuți
  • tăicuților
vocativ singular
  • tăicuțule
  • tăicuțe
plural
  • tăicuților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tăicuță, tăicuți / tăicuț, tăicuțisubstantiv masculin

  • 1. Tăiculiță. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: tăiculiță
    • format_quote Tăicuță, ce-ai făcut...? DUMITRIU, N. 151. DLRLC
    • format_quote Au s-o ducă la tăicuța. STANCU, D. 77. DLRLC
    • format_quote Scoate-mă, tăicuță, și pe mine de aicea. GORJAN, H. IV 113. DLRLC
etimologie:
  • Taică + sufix -uță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.