9 definiții pentru sunnit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUNNÍT, -Ă, suniți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al sunnismului. 2. Adj. Care aparține sunnismului sau sunniților (1), care se referă la sunnism sau la sunniți. – Din fr. sunnite.

SUNNÍT, -Ă, suniți, -te, s. m. și f. Adept al sunnismului. – Din fr. sunnite.

SUNNÍT, -Ă s.m. și f. Mahomedan care respectă preceptele înscrise în sunna. [< fr. sunnite].

SUNNÍT, -Ă, sunníți, -te, s. m., f. Mahomedan care respectă preceptele înscrise în sunna. (din fr. sunnite)

SUNNÍT ~ți m. Credincios musulman care respectă prescripțiile sunnei; adept al sunnismului. /<fr. sunnite

Suniți m. pl. numele unei mari secte muzulmane.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!sunnít adj. m., s. m., pl. sunníți; adj. f., s. f. sunnítă, pl. sunníte

sunnít s. m., pl. sunníți

sunnít s. m., pl. sunníți --- sunnítă s. f., pl. sunníte

Intrare: sunnit
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sunnit
  • sunnitul
  • sunnitu‑
plural
  • sunniți
  • sunniții
genitiv-dativ singular
  • sunnit
  • sunnitului
plural
  • sunniți
  • sunniților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)