3 definiții pentru sunnit (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUNNÍT, -Ă, suniți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al sunnismului. 2. Adj. Care aparține sunnismului sau sunniților (1), care se referă la sunnism sau la sunniți. – Din fr. sunnite.

sunnit, [At: DEX / Pl: ~iți, ~e / E: fr sunnite] 1-2 smf, a (Persoană) care a aderat la sunnism. 3 a Care aparține sunnismului. 4 a Care se referă la sunnism. 5 a Specific sunnismului.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!sunnít adj. m., s. m., pl. sunníți; adj. f., s. f. sunnítă, pl. sunníte

Intrare: sunnit (adj.)
sunnit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sunnit
  • sunnitul
  • sunnitu‑
  • sunni
  • sunnita
plural
  • sunniți
  • sunniții
  • sunnite
  • sunnitele
genitiv-dativ singular
  • sunnit
  • sunnitului
  • sunnite
  • sunnitei
plural
  • sunniți
  • sunniților
  • sunnite
  • sunnitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sunnit (adj.)

  • 1. Care aparține sunnismului sau sunniților, care se referă la sunnism sau la sunniți.
    surse: DEX '09

etimologie: