16 definiții pentru sugușa

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUGUȘÁ, suguș, vb. I. Tranz. (Înv. și reg.) A gâtui, a sugruma. – Su(b) + gușă.

sugușa vt [At: ANON. CAR. / V: (reg) stru~, sugru~ / Pzi: suguș, (rar) sugușez / E: sub1- + gușă] 1 (Îvr; subiectul și c.i. ființe, mai ales, oameni) A sugruma (1). 2 (Pan; d. câini; c.i. ființe, mai ales, oameni) A sfâșia cu colții o porțiune de la gât (pentru a ucide). 3 (Fig; înv; subiectul și c.i. oameni) A trata cu asprime. 4 (Fig; înv; subiectul și c.i. oameni) A cere socoteală în mod violent. 5 (Pex; subiectul și c.i. oameni) A lua (de gât) Vz: lua Si: a încolți. 6 (Îvr; fig; subiectul și c.i. oameni) A bârfi (1).

SUGUȘÁ, sugúș, vb. I. Tranz. (Înv.) A gâtui, a sugruma. – Su(b) + gușă.

SUGUȘÁ, sugúș, vb. I. Tranz. (Învechit și popular) A strînge (pe cineva) de gît, a gîtui, a sugruma. M-a sugușat cînele. SADOVEANU, B. 289.

SUGUȘA vb. (Ban., Criș., Trans. SV) A sugruma. Suggush. Suffoco. AC. 373. ◊ Fig. Priimeaște sluga ta în bine, ca să nu mă sugușe pre mine făloșii. MOL. 1695, 9r; cf. PSALT. (1651). Etimologie: su(b) + gușă + suf. -a. Vezi și sugușat. Cf. f o i t u i, î n ă d u ș i, n ă d u ș i.

sugușà v. Mold. a gâtui. [Lit. a strânge pe sub gușă (cf. sugrumà)].

suguș sn [At: ALR SN I h 24/836 / Pl: ~e / E: pvb sugușa] (Reg) Cârcel de fier (la tânjală).

sugúș, a -á v. tr. (su-, supt, sub-, și gușă, ca și su-grum. V. răgușesc). Trans. Vechĭ. Gîtuĭ, sugrum, gușuĭ. Fig. Constrîng prea cu asprime, pun sula’n coastă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sugușa (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 3 sugușă, 1 pl. sugușăm; conj. prez. 3 să sugușe; ger. sugușând

sugușá vb., ind. prez. 1 sg. sugúș, 3 sg. și pl. sugúșă, 1 pl. sugușăm; conj. prez. 3 sg. și pl. sugúșe; ger. sugușínd

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SUGUȘÁ vb. v. gâtui, strangula, sugruma.

sugușa vb. v. GÎTUI. STRANGULA. SUGRUMA.

STRUGUȘÁ vb. v. gâtui, strangula, sugruma.

strugușa vb. v. GÎTUI. STRANGULA. SUGRUMA.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sugușá, sugúș, vb. I (înv. și reg.) 1. a gâtui, a sugruma. 2. (reg.; despre câini) a rupe cu colții, a sfâșia o porțiune de la gât (pentru a ucide). 3. (înv.; fig.; despre oameni) a trata cu asprime, a cere socoteală în mod violent; a încolți, a lua de gât. 4. (fig.; înv.; despre oameni) a bârfi, a critica.

Intrare: sugușa
verb (VT1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sugușa
  • sugușare
  • sugușat
  • sugușatu‑
  • sugușând
  • sugușându‑
singular plural
  • sugușă
  • sugușați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • suguș
(să)
  • suguș
  • sugușam
  • sugușai
  • sugușasem
a II-a (tu)
  • suguși
(să)
  • suguși
  • sugușai
  • sugușași
  • sugușaseși
a III-a (el, ea)
  • sugușă
(să)
  • sugușe
  • sugușa
  • sugușă
  • sugușase
plural I (noi)
  • sugușăm
(să)
  • sugușăm
  • sugușam
  • sugușarăm
  • sugușaserăm
  • sugușasem
a II-a (voi)
  • sugușați
(să)
  • sugușați
  • sugușați
  • sugușarăți
  • sugușaserăți
  • sugușaseți
a III-a (ei, ele)
  • sugușă
(să)
  • sugușe
  • sugușau
  • sugușa
  • sugușaseră
verb (VT202)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • strugușa
  • strugușare
  • strugușat
  • strugușatu‑
  • strugușând
  • strugușându‑
singular plural
  • strugușea
  • strugușați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • strugușez
(să)
  • strugușez
  • strugușam
  • strugușai
  • strugușasem
a II-a (tu)
  • strugușezi
(să)
  • strugușezi
  • strugușai
  • strugușași
  • strugușaseși
a III-a (el, ea)
  • strugușea
(să)
  • strugușeze
  • strugușa
  • strugușă
  • strugușase
plural I (noi)
  • strugușăm
(să)
  • strugușăm
  • strugușam
  • strugușarăm
  • strugușaserăm
  • strugușasem
a II-a (voi)
  • strugușați
(să)
  • strugușați
  • strugușați
  • strugușarăți
  • strugușaserăți
  • strugușaseți
a III-a (ei, ele)
  • strugușea
(să)
  • strugușeze
  • strugușau
  • strugușa
  • strugușaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sugușa, sugușverb

etimologie:
  • Su(b) + gușă DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.