2 intrări

14 definiții

din care

Explicative DEX

SUFIT, sufituri, s. n. Ornament de var și nisip, executat în special pe tavan; tavan ornamentat în acest mod. – După it. soffitto, fr. soffite.

SUFIT, sufituri, s. n. Ornament de var și nisip, executat în special pe tavan; tavan ornamentat în acest mod. – După it. soffitto, fr. soffite.

sufit1 sn [At: CIHAC, II, 705 / V: (îrg) sof~ / Pl: ~uri / E: fr soffite, it soffitto] 1 Ornament de var și nisip executat pe tavan. 2 (Pex) Tavan ornamentat cu sufit1 (1). 3 (Reg) Parte a podului unei case făcută pe capetele ieșite în afară ale grinzilor. 4 (Pex) Grinzile pe care este făcut sufitul1 (3). 5 Pod1 (1-2).

sufit2 sm [At: DN3 / Pl: ~iți / E: fr soufite] (Liv) Scriitor care a expus sufismul.

SUFIT, sufituri, s. n. 1. Ornament din var și nisip, care se face mai ales la tavane; tavan ornamentat. Acuma sufiturile, din var și nisip, tot el le face. SADOVEANU, O. V 493. 2. (Regional) Parte a podului unei case, făcută pe capetele ieșite în afară ale grinzilor. Cele mai multe case însă au poduri vergelate și cu sufituri. PAMFILE, I. C. 444.

SUFIT s.n. Ornament din var și nisip, executat în special pe tavan. [< it. soffita].

SUFIT s.m. (Liv.) Scriitor care a expus sufismul. [< fr. soufite].

SUFIT2 s. n. ornament din var și nisip, executat în special pe tavan. (< it. soffitto, fr. soffite)

SUFIT1 s. m. scriitor influențat de sufism. (< fr. soufite)

sofit sn vz sufit

Ortografice DOOM

sufit (ornament) s. n., pl. sufituri

sufit (ornament) s. n., pl. sufituri

sufit s. n., pl. sufituri

Sinonime

SUFIT s. v. plafon, tavan.

sufit s. v. PLAFON. TAVAN.

Intrare: sufit (ornament)
sufit1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sufit
  • sufitul
  • sufitu‑
plural
  • sufituri
  • sufiturile
genitiv-dativ singular
  • sufit
  • sufitului
plural
  • sufituri
  • sufiturilor
vocativ singular
plural
Intrare: sufit (persoană)
sufit2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sufit
  • sufitul
  • sufitu‑
plural
  • sufiți
  • sufiții
genitiv-dativ singular
  • sufit
  • sufitului
plural
  • sufiți
  • sufiților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sufit, sufiturisubstantiv neutru

  • 1. Ornament de var și nisip, executat în special pe tavan; tavan ornamentat în acest mod. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Acuma sufiturile, din var și nisip, tot el le face. SADOVEANU, O. V 493. DLRLC
  • 2. regional Parte a podului unei case, făcută pe capetele ieșite în afară ale grinzilor. DLRLC
    • format_quote Cele mai multe case însă au poduri vergelate și cu sufituri. PAMFILE, I. C. 444. DLRLC
etimologie:

sufit, sufițisubstantiv masculin

  • 1. livresc Scriitor care a expus sufismul. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.