2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUBARENDÁRE, subarendări, s. f. Acțiunea de a subarenda și rezultatul ei. – V. subarenda.

SUBARENDÁRE, subarendări, s. f. Acțiunea de a subarenda și rezultatul ei. – V. subarenda.

SUBARENDÁRE, subarendări, s. f. Acțiunea de a subarenda și rezultatul ei.

SUBARENDÁRE s.f. Acțiunea de a subarenda și rezultatul ei. [< subarenda].

SUBARENDÁ, subarendez, vb. I. Tranz. A da sau a lua în arendă exploatarea unui bun pe care persoana care îl arendează îl deține tot în arendă de la proprietar. – Sub1- + arenda.

SUBARENDÁ, subarendez, vb. I. Tranz. A da sau a lua în arendă exploatarea unui bun pe care persoana care îl arendează îl deține tot cu arendă de la proprietar. – Sub1- + arenda.

SUBARENDÁ, subarendez, vb. I. Tranz. A da (mai rar a lua) în arendă exploatarea unui bun pe care cel care îl arendează îl deține tot cu arendă de la proprietar. Luau, fără concurență, moșiile mînăstirești și apoi, cu prețuri îndoite, le subarendau la acei care din agricultură își făceau meseria vieții lor. KOGĂLNICEANU, S. A. 201. Arendașul subarendează falca de țarină și fînaț cu 40 pînă la 50 lei. I. IONESCU, D. 349.

SUBARENDÁ vb. I. tr. A transmite cuiva folosința temporară a unui bun deținut în arendă. [< sub- + arenda].

SUBARENDÁ vb. tr. a transmite cuiva folosința temporară a unui bun deținut în arendă. (< sub- + arenda)

A SUBARENDÁ ~éz tranz. (bunuri imobile, terenuri etc.) 1) A da în arendă, fiind el însuși în situația de arendaș. 2) A lua în arendă de la un arendaș. /sub- + a arenda


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!subarendáre (su-ba-/sub-a-) s. f., g.-d. art. subarendắrii; pl. subarendắri

subarendáre s. f. (sil. mf. sub-) arendare

!subarendá (a ~) (su-ba-/sub-a-) vb., ind. prez. 3 subarendeáză

subarendá vb. (sil. mf. sub-), ind. prez. 1 sg. subarendéz, 3 sg. și pl. subarendeáză

Intrare: subarendare
subarendare substantiv feminin
  • silabație: sub-
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • subarendare
  • subarendarea
plural
  • subarendări
  • subarendările
genitiv-dativ singular
  • subarendări
  • subarendării
plural
  • subarendări
  • subarendărilor
vocativ singular
plural
Intrare: subarenda
  • silabație: sub-
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • subarenda
  • subarendare
  • subarendat
  • subarendatu‑
  • subarendând
  • subarendându‑
singular plural
  • subarendea
  • subarendați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • subarendez
(să)
  • subarendez
  • subarendam
  • subarendai
  • subarendasem
a II-a (tu)
  • subarendezi
(să)
  • subarendezi
  • subarendai
  • subarendași
  • subarendaseși
a III-a (el, ea)
  • subarendea
(să)
  • subarendeze
  • subarenda
  • subarendă
  • subarendase
plural I (noi)
  • subarendăm
(să)
  • subarendăm
  • subarendam
  • subarendarăm
  • subarendaserăm
  • subarendasem
a II-a (voi)
  • subarendați
(să)
  • subarendați
  • subarendați
  • subarendarăți
  • subarendaserăți
  • subarendaseți
a III-a (ei, ele)
  • subarendea
(să)
  • subarendeze
  • subarendau
  • subarenda
  • subarendaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)