25 de definiții pentru sturlubatic
din care- explicative (18)
- morfologice (4)
- synonyms (2)
- regionalisme (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STURLUBATIC, -Ă, sturlubatici, -ce, adj. (Pop.) Nebunatic, neastâmpărat, zvăpăiat. [Var.: (reg.) sturluibatec, -ă, sturlubatec, -ă, sturluibatic, -ă, șturlubatic, -ă adj.] – Sturluibat + suf. -ic.
sturlubatic, ~ă [At: NEGRUZZI, S. III, 49 / V: strolob~, strulab~, strulib~, struluib~, ~tec, ~uiatec[1], ~uibatic, ștrul~, sturbula~, șt~ / Pl: ~ici, ~ice / E: sturluba + -atic] 1-2 a, smf (Reg) Neastâmpărat. 3 a (Mol) Care este foarte agitat sau dezechilibrat din cauza unei boli.
- Referința încrucișată recomandă această variantă în forma: strulatic — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STURLUBATIC, -Ă, sturlubatici, -ce, adj. (Pop.) Nebunatic, neastâmpărat, zvăpăiat. [Var.: (reg.) sturluibatec, -ă, sturlubatec, -ă, sturluibatic, -ă adj.] – Sturluibat + suf. -ic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de gvd
- acțiuni
STURLUBATIC, -Ă, sturlubatici, -e, adj. Nebunatic, neastîmpărat, zvăpăiat; lipsit de judecată, năuc. Și eu eram vesel ca vremea cea bună și sturlubatic și copilăros ca vîntul în turburarea sa. CREANGĂ, A. 34. Boala... face pe copil năuc, sturlubatic și rău. ȘEZ. II 129. ◊ Fig. Deșertăciunea subt cuvinte sturlubatice ce nu se leagă unul cu altul îi cangrena noastră. RUSSO, O. 81. – Variante: sturlubatec, -ă (CREANGĂ, P. 292), sturluibatec, -ă (NEGRUZZI, la TDRG), sturluibatic, -ă (RUSSO, O. 65) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STURLUBATEC, -Ă adj. v. sturlubatic.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STURLUBATEC, -Ă adj. v. sturlubatic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de gvd
- acțiuni
STURLUBATEC, -Ă adj. v. sturlubatic.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STURLUIBATEC, -Ă adj. v. sturlubatic.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STURLUIBATEC, -Ă adj. v. sturlubatic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de gvd
- acțiuni
STURLUIBATEC, -Ă adj. v. sturlubatic.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STURLUIBATIC, -Ă adj. v. sturlubatic.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STURLUIBATIC, -Ă adj. v. sturlubatic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de gvd
- acțiuni
STURLUIBATIC, -Ă adj. v. sturlubatic.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘTURLUBATIC, -Ă adj. v. sturlubatic.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
strolobatic, ~ă a, smf vz sturlubatic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strulatic[1], ~ă a, smf vz sturlubatic
- În definiția principală, această variantă este tipărită: struiatec — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
struluibatec, ~ă a, smf vz sturlubatic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sturlubatec, ~ă a, smf vz sturlubatic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sturluiatec a, smf vz sturlubatic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sturluibatic, ~ă a, smf vz sturlubatic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ștrulibatic, ~ă a vz sturluibatic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ștrulubatic, ~ă a vz sturluibatic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sturluibatic a. Mold. nebunatic: o sturluibatică și o leneșă de fată CR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sturlubát, -átic și (Cov.) tulburátic, -ă adj. (d. tulburat). Est. Nebunatic, zvăpăĭat spulberat: copiiĭ sturlubaticĭ. – Și sturluĭbát (Munt.), sturluĭbatic și struluĭbátic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!sturlubatic/șturlubatic (pop.) adj. m., pl. sturlubatici/ șturlubatici; f. sturlubatică/șturlubatică, pl. sturlubatice/ șturlubatice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sturlubatic adj. m., pl. sturlubatici; f. sg. sturlubatică pl. sturlubatice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
!șturlubatic (pop.) adj. m., pl. șturlubatici; f. șturlubatică, pl. șturlubatice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șturlubatic v. sturlubatic
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
Synonyms dictionaries
Synonyms and similar meaning words.
STURLUBATIC adj. v. drăcos, neastâmpărat, nebun, nebunatic, sprințar, vioi, zăpăcit, zbânțuit, zburdalnic, zglobiu, zurliu, zvăpăiat, zvânturat, zvânturatic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sturlubatic adj. v. DRĂCOS. NEASTÎMPĂRAT. NEBUN. NEBUNATIC. SPRINȚAR. VIOI. ZĂPĂCIT. ZBÎNȚUIT. ZBURDALNIC. ZGLOBIU. ZURLIU. ZVĂPĂIAT. ZVÎNTURAT. ZVÎNTURATIC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de regionalisme (sau arhaisme)
Explică doar sensurile regionale (sau arhaice) ale cuvintelor.
ștrulubatic, -ă, ștrulubatici, -e, adj. – Nebunatic, zvăpăiat: „Numa’ că Iuănaș îi cam ștrulubatic, cam ușor de minte, ca pruncii crescuți fără părinți” (Memoria, 2014: 148; Oarța de Sus). – Cf. sturluibatic (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
sturlubatic, sturlubaticăadjectiv
- 1. Lipsit de judecată. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: neastâmpărat nebunatic năuc zvăpăiat
- Și eu eram vesel ca vremea cea bună și sturlubatic și copilăros ca vîntul în turburarea sa. CREANGĂ, A. 34. DLRLC
- Boala... face pe copil năuc, sturlubatic și rău. ȘEZ. II 129. DLRLC
- Deșertăciunea subt cuvinte sturlubatice ce nu se leagă unul cu altul îi cangrena noastră. RUSSO, O. 81. DLRLC
-
etimologie:
- Sturluibat + -ic. DEX '98