23 de definiții pentru stofă ștofă (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STÓFĂ, (2) stofe, s. f. 1. Țesătură de lână sau de fibre sintetice, mai groasă decât pânza, folosită pentru confecționarea îmbrăcămintei, pentru tapisarea mobilei etc. ♦ Fig. (Cu determinări introduse prin prep. „de”) Predispoziție, aptitudine, talent. ◊ Expr. A avea stofă = a avea calități deosebite (într-un anumit domeniu). 2. Sortiment sau bucată de stofă (1). [Var.: ștófă s. f.] – Din germ. Stoff, it. stoffa.

sto sf [At: IORGA, S. D. XII, 34 / V: (îrg) șt~, (înv) stof (Pl: ~fi) sm, ~fa (A: nct), ștof (Pl: ~uri) sn / Pl: ~fe / E: ger Stoff, it stoffa. Ștofă, ștof < ger Stoff] 1 Țesătură consistentă finisată, din fibre de lână sau tip lână (pentru confecții, tapițerie etc.) Si: (reg) pănură. 2 (Fig) Ceea ce alcătuiește substanța, conținutul a ceva. 3 (Fig) Predispoziție. 4 (Îe) A avea ~ (de...) A avea calități deosebite (într-un anumit domeniu).

STÓFĂ, stofe, s. f. Țesătură de lână sau de fibre sintetice, mai groasă decât pânza, întrebuințată pentru confecționarea îmbrăcămintei, pentru tapisarea mobilei etc. ♦ Fig. (Cu determinări introduse prin prep. „de”) Predispoziție, aptitudine, talent. ◊ Expr. A avea stofă = a avea calități deosebite (într-un anumit domeniu). [Var.: ștófă s. f.] – Din germ. Stoff, it. stoffa.

STÓFĂ, stofe, s. f. Țesătură de lînă, de bumbac sau de fibre artificiale, mai groasă decît pînza, întrebuințată pentru confecționarea îmbrăcămintei, pentru tapisarea mobilei etc. V. postav. O ceață sură îi împiedică vederea și nu mai poate să distingă culorile stofelor din vitrină. SAHIA, N. 98. Eu, care sînt un biet pescar... n-aș vrea nici stofe cu fir Și cu mărgăritar, Nici largi caftane de vizir, Nici falnic armasar. ALECSANDRI, P. I 148. Peste zobonul de stofă aurită, purta un benișel de felendreș albastru. NEGRUZZI, S. I 145. ♦ Fig. Dispoziție, talent, aptitudini. Trebuia un Buonaparte ca să recunoască în ei stofa de generali. HASDEU, I. V. 115. ◊ Expr. A avea stofă = a avea calități deosebite. – Variantă: ștófă (C. PETRESCU, C. V. 254, ALECSANDRI, T. 1426) s. f.

STÓFĂ s.f. Țesătură de lână, de fire sintetice etc. mai groasă ca pânza; postav. ♦ (Fig.) Dispoziție, talent, aptitudini. [Var. ștofă s.f. / < it. stoffa, germ. Stoff].

STÓFĂ s. f. 1. țesătură din lână, din fire sintetice etc. mai groasă ca pânza; postav. 2. (fig.) talent, aptitudine. ♦ a avea ~ = a avea calități deosebite. (< germ. Stoff, it. stoffa)

STÓFĂ ~e f. 1) Țesătură calitativă, mai ales de lână. ◊ A avea ~ a fi înzestrat cu anumite aptitudini, ce pot fi dezvoltate. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. [G.-D. stofei] /<germ. Stoff, it. stoffa

stofă f. 1. Orice fel de țesătură (mai ales cele de lână): stofă de lână; 2. fig. calitate, merit: are stofă de ministru; 3. dispozițiuni fericite: e stofă în acest tânăr. [Sas STOFF; sensurile figurate după fr. étoffe].

*stófă f, pl. e (ngr. stófa, d. it. stoffa, de unde și fr. étoffe și germ. stoff). Țesătură de lînă saŭ de bumbac maĭ groasă de cît pînza: un surtuc de stofă neagră. Fig. Valoare personală, calitățĭ: acest tînăr are stofă. – Și ștofă (după germ.). V. postav.

ȘTÓFĂ s. f. v. stofă.

stofa[1] sf vz stofă

  1. Accent necunoscut – informație luată din definiția principală — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

stófă s. f., g.-d. art. stófei; (sorturi, bucăți) pl. stófe

stófă s. f., g.-d. art. stófei; (sorturi, bucăți) pl. stófe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STÓFĂ s. (reg.) pănură. (~ de haine.)

arată toate definițiile

Intrare: stofă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sto
  • stofa
plural
  • stofe
  • stofele
genitiv-dativ singular
  • stofe
  • stofei
plural
  • stofe
  • stofelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șto
  • ștofa
plural
  • ștofe
  • ștofele
genitiv-dativ singular
  • ștofe
  • ștofei
plural
  • ștofe
  • ștofelor
vocativ singular
plural

stofă ștofă

  • 1. (numai) singular Țesătură de lână sau de fibre sintetice, mai groasă decât pânza, folosită pentru confecționarea îmbrăcămintei, pentru tapisarea mobilei etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: postav pănură attach_file 3 exemple
    exemple
    • O ceață sură îi împiedică vederea și nu mai poate să distingă culorile stofelor din vitrină. SAHIA, N. 98.
      surse: DLRLC
    • Eu, care sînt un biet pescar... n-aș vrea nici stofe cu fir Și cu mărgăritar, Nici largi caftane de vizir, Nici falnic armăsar. ALECSANDRI, P. I 148.
      surse: DLRLC
    • Peste zobonul de stofă aurită, purta un benișel de felendreș albastru. NEGRUZZI, S. I 145.
      surse: DLRLC
  • 2. Sortiment sau bucată de stofă.
    surse: DEX '09

etimologie: