13 definiții pentru postav postaj postoj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POSTÁV, (2) postavuri, s. n. 1. Stofă groasă de lână, folosită pentru uniforme militare, pături etc. 2. (La pl.) Diferite sortimente de postav (1) sau de confecții de postav. [Pl. și: postăvuri] – Din sl. postavŭ.

postav1 sn [At: N. COSTIN, ap. GCR II, 11/35 / V: (înv) ~toj / Pl: (2) ~uri, (înv) ~e / E: slv поставъ] 1 Țesătură de lână groasă, compactă, adesea păroasă, uneori cu adaos de fibre sintetice, din care se confecționează uniforme militare, paltoane, rochii, pături etc. Si: dimie, șiac, pănură. 2 (Lpl) Diferite pături sau confecții din postav1 (1) Si: postăvărie (2).

POSTÁV, (2) postavuri, s. n. 1. Țesătură de lână groasă, adesea păroasă, din care se confecționează îmbrăcăminte, pături etc. 2. (La pl.) Diferite sortimente de postav (1) sau de confecții de postav. [Pl. și: postăvuri] – Din sl. postavŭ.

POSTÁV, (2) postavuri, s. n. 1. Stofă de lînă, uneori amestecată cu fibre artificiale, groasă, compactă din care se confecționează îmbrăcăminte călduroasă, pături, cuverturi etc. Aruncă departe cărțile pe postavul verde. C. PETRESCU, S. 102. Ne poate fi iertat Să vă-ntrebăm smerit, de vreți a ne-arăta, De unde-ați cumpărat postavul de manta? ALEXANDRESCU, P. 115. De era el năltișor, îi da postav roșior, Să fie strălucitor. ALECSANDRI, P. P. 176. 2. (Numai la pl.) Diferite feluri de postav (1) sau confecțiuni de postav (1). De lucru nu ț-oi da... Și-71 postavuri te-oi purta. BIBICESCU, P. P. 279. Care este mirele, Mirele, ginerele, Sară el teancurile Să-și ia postavurile. ALECSANDRI, P. P. 176.

POSTÁV ~uri n. 1) Stofă groasă și deasă (ușor păroasă), folosită, mai ales, la confecționarea paltoanelor. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de stofe. /<sl. postavu

postav n. 1. stofă de lână; 2. în special, postavul țărănesc, aba. [Slav. POSTAVŬ, pânză].

postáv n., pl. urĭ (vsl. postavŭ, prăjină de care se atîrnă firele de țesut orĭ de tors, pînză, căptușeală, d. postaviti, a așeza; sîrb. postav, postav, sîrb. bg. postava, rus. postav, pînză; pol. postaw, postav, postawa, urzeală; ung. posztó. V. postavă, postată, postelnic, pri-stav). Stofă de lînă groasă și compactă din care se fac paltoane, mantale, uniforme ș. a. V. suman.

postaj[1] sn vz postav1

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

postáv (țesătură) s. n., (sortimente) pl. postávuri

postáv s. n., (sortimente) pl. postávuri


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

postáv (postắvuri), s. n. – Dimie. Sl. postavŭ „bara pe care se așază urzeala” (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 280; Conev 81), cf. sb., cr., ceh. postav „dimie”, pol. postaw „dimie”. – Der. postăvar, s. m. (fabricant sau negustor de postav); postăvărie, s. f. (fabrică, atelier de postavuri; magazin de postavuri); postăvior s. n. (Olt., postav subțire).

Intrare: postav
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • postav
  • postavul
  • postavu‑
plural
  • postavuri
  • postavurile
genitiv-dativ singular
  • postav
  • postavului
plural
  • postavuri
  • postavurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N25)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • postav
  • postavul
  • postavu‑
plural
  • postăvuri
  • postăvurile
genitiv-dativ singular
  • postav
  • postavului
plural
  • postăvuri
  • postăvurilor
vocativ singular
plural
postaj
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
postoj
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)