sterilizare sf [At: NEGULICI / Pl: ~zări / E: steriliza] 1 Procedeu de îndepărtare totală a microorganismelor vii din medii biologice sau de pe diverse obiecte Si: dezinfectare (3), dezinfecție (3). 2 Intervenție chirurgicală prin care o ființă devine sterilă (4) Si: castrare (1), jugănire, jugănit, scopire, scopit, (liv) emasculație (1), evirație (1), (pop) întoarcere, stârpire (1), (reg) batere, curățare (5), sucire (8). 3 Procedeu prin care un teren devine steril (14).

STERILIZÁRE, sterilizări, s. f. Acțiunea de a steriliza. 1. Distrugere a microorganismelor, în special a agenților patogeni, dintr-un mediu biologic, nutritiv etc. sau de pe un obiect. Sterilizarea instrumentelor medicale. 2. (La oameni și la animale) Distrugere a puterii de procreare. V. castrare.

STERILIZÁRE s.f. Acțiunea de a steriliza și rezultatul ei; îndepărtare a microbilor; castrare. [< steriliza].

steriliza vt [At: BIANU, D. S. / Pzi: ~zez / E: fr stériliser] 1 (C. i. medii biologice sau obiecte) A distruge microorganismele dăunătoare, mai ales agenții patogeni Si: a dezinfecta (2). 2 (C. i. oameni sau animale) A face să devină steril (4), incapabil de a procrea Si: a castra, a jugăni, a scopi, (liv) a emascula (1), (rar) a scapeți, (pop) a întoarce, a stârpi (2), (reg) a bate (28), a curăța (10), a suci (55). 3 (Rar) A face să nu aibă nici un rezultat Si: a anihila.

STERILIZÁ, sterilizez, vb. I. Tranz. 1. A distruge sau a îndepărta (prin mijloace termice sau chimice) microorganismele (în special agenții patogeni) de pe un obiect sau dintr-un mediu. A steriliza o seringă. ▭ Încălzitul la 120° a unui balon pe jumătate plin cu lichid poate să nu sterilizeze decît partea udată, lăsînd ca viața să persiste în regiunile care nu sînt în contact cu lichidul. MARINESCU, P. A. 77. 2. (Cu privire la oameni sau la animale) A face să devină steril (1), incapabil de a procrea. V. castra. 3. Fig. A face să nu aibă nici un rezultat, a desființa, a anihila. I-a spus o mulțime de lucruri... care nu puteau să facă decît rău și să sterilizeze hotărîrea flexibilului Constantin. GALACTION, O. I 132.

STERILIZÁ vb. I. tr. A distruge, a îndepărta microbii sau fermenții dintr-o substanță sau de pe un obiect. 2. A face inapt pentru procreare; a castra. [< fr. stériliser].

STERILIZÁ vb. tr. 1. a distruge microorganismele dintr-o substanță sau de pe un obiect. 2. a face inapt pentru procreare; a castra. (< fr. stériliser)

A STERILIZÁ ~éz tranz. 1) (obiecte sau produse alimentare) A face să fie steril (prin mijloace fizice sau chimice); a supune operației de îndepărtare sau distrugere a agenților patogeni. 2) (animale sau persoane) A lipsi de glandele sexuale; a face să devină steril; a castra. /<fr. stériliser

sterilizà v. 1. a face steril; 2. a distruge fermenții vătămători dintr’o substanță: a steriliza o apă.

*sterilizéz v. tr. (d. steril; fr. stériliser). Fac steril, nimicesc microbiĭ care ar altera o substanță: a steriliza apa. Fac sterp (să nu maĭ procreeze).

sterilizáre s. f., g.-d. art. sterilizắrii; pl. sterilizắri

sterilizáre s. f., g.-d. art. sterilizării; pl. sterilizări

sterilizá (a ~) vb., ind. prez. 3 sterilizeáză

sterilizá vb., ind. prez. 1 sg. sterilizéz, 3 sg. și pl. sterilizeáză

sterilizez.

STERILIZÁRE s. 1. v. castrare. 2. (MED.) dezinfectare, dezinfecție, (rar) aseptizare. (~ unui mediu.)

STERILIZARE s. 1. castrare, jugănire, jugănit, scopire, scopit, (livr.) emasculație, evirație, (pop.) întoarcere, stîrpire, (reg.) batere, curățire, hereluire, (Transilv. și nordul Olt.) sucire. (~ unui armăsar.) 2. (MED.) dezinfectare, dezinfecție. (~ unui mediu.)

STERILIZÁ vb. 1. v. castra. 2. (MED.) a dezinfecta, (rar) a aseptiza. (A ~ un mediu.)