13 definiții pentru stacojiu stacoșiu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STACOJÍU, -ÍE, (1) stacojii, adj., s. n. 1. Adj. De culoare roșie-aprins (ca a stacojului sau ca a racului fiert). 2. S. n. Culoare stacojie (1). [Var.: (reg.) stacoșíu, -íe adj.] – Stacoj + suf. -iu.

STACOJÍU, -ÍE, stacojii, adj. De culoare roșu-aprins (ca a stacojului sau ca a racului fiert). [Var.: (reg.) stacoșíu, -íe adj.] – Stacoj + suf. -iu.

STACOJÍU, -ÍE, stacojii, adj. Care are culoarea roșie-aprinsă (ca a stacojului sau a racului fiert). De sub căciula naltă și ascuțită... ieși la iveală un obraz mare, stacojiu. SADOVEANU, O. II 560. Un general obez, stacojiu ca un rac fiert. C. PETRESCU, Î. II 70. Uitîndu-se la învălitoarea cu care dormise acoperit, văzu că e de catifea stacojie țesută cu fir de aur. CARAGIALE, P. 132. Să-mi pun rochia cea de catife roșie și turlubanu cel cu pene stacojii. ALECSANDRI, T. 414. – Variantă: (Mold.) stacoșiu, -íe (NEGRUZZI, S. I 148) adj.

STACOJÍU ~e (~i) Care este de culoare roșie aprinsă; de culoarea homarului sau a racului fiert. /stacoj + suf. ~iu

stacojiu a. roșu deschis (ca stacojul).

stacojíŭ și stacoșíŭ, -íe adj. (d. stacoj, -coș). Ca stacoșu fert (roș aprins, nărămzat). – Mold. sud. și stocoșiŭ. V. leochiŭ.

STACOȘÍU, -ÍE adj. v. stacojiu.

STACOȘÍU, -ÍE adj. v. stacojiu.

STACOȘÍU, -ÍE adj. v. stacojiu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

stacojíu adj. m., f. stacojíe; pl. m. și f. stacojíi

*stacojíu s. n., art. stacojíul

stacojíu adj. m., f. stacojíe; pl. m. și f. stacojíi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STACOJÍU adj. carmin (invar.), (pop.) cârmâziu. (O petală ~.)

STACOJIU adj. carmin (invar.), (pop.) cîrmîziu. (O petală ~.)

Intrare: stacojiu
stacojiu adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stacojiu
  • stacojiul
  • stacojiu‑
  • stacojie
  • stacojia
plural
  • stacojii
  • stacojiii
  • stacojii
  • stacojiile
genitiv-dativ singular
  • stacojiu
  • stacojiului
  • stacojii
  • stacojiei
plural
  • stacojii
  • stacojiilor
  • stacojii
  • stacojiilor
vocativ singular
plural
stacoșiu adjectiv
adjectiv (A108)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stacoșiu
  • stacoșiul
  • stacoșiu‑
  • stacoșie
  • stacoșia
plural
  • stacoșii
  • stacoșiii
  • stacoșii
  • stacoșiile
genitiv-dativ singular
  • stacoșiu
  • stacoșiului
  • stacoșii
  • stacoșiei
plural
  • stacoșii
  • stacoșiilor
  • stacoșii
  • stacoșiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)