13 definiții pentru stacojiu stacoșiu

STACOJÍU, -ÍE, (1) stacojii, adj., s. n. 1. Adj. De culoare roșie-aprins (ca a stacojului sau ca a racului fiert). 2. S. n. Culoare stacojie (1). [Var.: (reg.) stacoșíu, -íe adj.] – Stacoj + suf. -iu.

STACOJÍU, -ÍE, stacojii, adj. De culoare roșu-aprins (ca a stacojului sau ca a racului fiert). [Var.: (reg.) stacoșíu, -íe adj.] – Stacoj + suf. -iu.

STACOJÍU, -ÍE, stacojii, adj. Care are culoarea roșie-aprinsă (ca a stacojului sau a racului fiert). De sub căciula naltă și ascuțită... ieși la iveală un obraz mare, stacojiu. SADOVEANU, O. II 560. Un general obez, stacojiu ca un rac fiert. C. PETRESCU, Î. II 70. Uitîndu-se la învălitoarea cu care dormise acoperit, văzu că e de catifea stacojie țesută cu fir de aur. CARAGIALE, P. 132. Să-mi pun rochia cea de catife roșie și turlubanu cel cu pene stacojii. ALECSANDRI, T. 414. – Variantă: (Mold.) stacoșiu, -íe (NEGRUZZI, S. I 148) adj.

stacojíu adj. m., f. stacojíe; pl. m. și f. stacojíi

*stacojíu s. n., art. stacojíul

STACOJÍU adj. carmin (invar.), (pop.) cârmâziu. (O petală ~.)

STACOJÍU ~e (~i) Care este de culoare roșie aprinsă; de culoarea homarului sau a racului fiert. /stacoj + suf. ~iu

stacojiu a. roșu deschis (ca stacojul).

stacojíŭ și stacoșíŭ, -íe adj. (d. stacoj, -coș). Ca stacoșu fert (roș aprins, nărămzat). – Mold. sud. și stocoșiŭ. V. leochiŭ.

STACOȘÍU, -ÍE adj. v. stacojiu.

STACOȘÍU, -ÍE adj. v. stacojiu.

STACOȘÍU, -ÍE adj. v. stacojiu.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

stacojíu adj. m., f. stacojíe; pl. m. și f. stacojíi

STACOJIU adj. carmin (invar.), (pop.) cîrmîziu. (O petală ~.)

Intrare: stacojiu
stacojiu adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stacojiu
  • stacojiul
  • stacojiu‑
  • stacojie
  • stacojia
plural
  • stacojii
  • stacojiii
  • stacojii
  • stacojiile
genitiv-dativ singular
  • stacojiu
  • stacojiului
  • stacojii
  • stacojiei
plural
  • stacojii
  • stacojiilor
  • stacojii
  • stacojiilor
vocativ singular
plural
stacoșiu adjectiv
adjectiv (A108)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stacoșiu
  • stacoșiul
  • stacoșiu‑
  • stacoșie
  • stacoșia
plural
  • stacoșii
  • stacoșiii
  • stacoșii
  • stacoșiile
genitiv-dativ singular
  • stacoșiu
  • stacoșiului
  • stacoșii
  • stacoșiei
plural
  • stacoșii
  • stacoșiilor
  • stacoșii
  • stacoșiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)