opțiuni
  • info

2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPIRALAT, -Ă, spiralați, -te, adj. În formă de spirală; spiral, spiroidal. – Din fr. spiralé.

SPIRALAT, -Ă, spiralați, -te, adj. În formă de spirală; spiral, spiroidal. – Din fr. spiralé.

spiralat, ~ă a [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ați, ~e / E: spirala] Spiral (1).

SPIRALAT, -Ă adj. În formă de spirală. [< spiral + -at].

SPIRALAT, -Ă adj. în formă de spirală; spiroidal. (< fr. spiralé)

spiralat, -ă adj. (Despre coafură) Ondulat în formă de spirală ◊ „Un permanent spiralat – 2024 lei” R.l. 15 IV 93 p. 2. ◊ „Permanentul spiralat se poate obține în schimbul sumei de 8096 lei.” R.l. 21 IX 93 p. 5 (din spirală + -at; cf. fr. spiralé; DN, DEX, DN3 – sensul general)

SPIRALAT ~tă (~ți, ~te) Care este în formă de spirală. /<fr. spiralé

*spiralát, -ă adj.(d. spirală). În formă de spirală.

spirala vi [At: BUL. FIL. III, 186 / Pzi: 3 ~lează / E: spirală] (Rar; d. fumul de țigară) A urca în spirale (2).

SPIRALA vb. intr. (despre avioane, păsări) a zbura, a coborî în spirală. (< it. spiralare)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

spiralat adj. m., pl. spiralați; f. spiralată, pl. spiralate

spiralat adj. m., pl. spiralați; f. spiralată, pl. spiralate

spiralat adj. m., pl. spiralați; f. sg. spiralată, pl. spiralate

spirala vb., ind. prez. 1 sg. spiralez, 3 sg. și pl. spiralează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SPIRALAT adj. 1. spiral, (rar) spiraliform, spiroidal. (De formă ~.) 2. sucit. (Scară ~.) 3. (rar) melcat. (Ax ~.)

SPIRALAT adj. 1. spiral, (rar) spiraliform, spiroidal. (De formă ~.) 2. sucit. (Scară ~.) 3. (rar) melcat. (Ax ~.)

Intrare: spiralat
spiralat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spiralat
  • spiralatul
  • spiralatu‑
  • spiralată
  • spiralata
plural
  • spiralați
  • spiralații
  • spiralate
  • spiralatele
genitiv-dativ singular
  • spiralat
  • spiralatului
  • spiralate
  • spiralatei
plural
  • spiralați
  • spiralaților
  • spiralate
  • spiralatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: spirala
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • spirala
  • spiralare
  • spiralat
  • spiralatu‑
  • spiralând
  • spiralându‑
 singular plural
  • spiralează
  • spiralați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • spiralez
 (să)
  • spiralez
  • spiralam
  • spiralai
  • spiralasem
a II-a (tu)
  • spiralezi
 (să)
  • spiralezi
  • spiralai
  • spiralași
  • spiralaseși
a III-a (el, ea)
  • spiralează
 (să)
  • spiraleze
  • spirala
  • spirală
  • spiralase
plural I (noi)
  • spiralăm
 (să)
  • spiralăm
  • spiralam
  • spiralarăm
  • spiralaserăm
  • spiralasem
a II-a (voi)
  • spiralați
 (să)
  • spiralați
  • spiralați
  • spiralarăți
  • spiralaserăți
  • spiralaseți
a III-a (ei, ele)
  • spiralează
 (să)
  • spiraleze
  • spiralau
  • spiralară
  • spiralaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spiralat, spiralatăadjectiv

etimologie:

spirala, spiralezverb

  • 1. (Despre avioane, păsări) A zbura, a coborî în spirală. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.