11 definiții pentru spițerie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPIȚERÍE, spițerii, s. f. (Pop.) 1. Farmacie. ♦ (La pl.) Medicamente. 2. Știința farmaciei; profesia farmacistului. – Din ngr. spetsaría.

spițerie sf [At: (a.1772) URICARIUL, XXI, 362 / V: (pop) ~țăr~, (înv) ~ție~, spețiar~, speț~, speție~, (reg) spețar~, ~țar~ / Pl: ~ii / E: ngr σπετσερία] 1 (Îvp) Farmacie (1). 2 (Reg; îe) A vinde ca la ~țăr~ A vinde foarte scump. 3 (Reg; îae) A vinde fără tocmeală. 4 (Îrg; mpl) Medicamente. 5 (Îrg) Știința farmaciei. 6 (Îrg) Profesiunea farmacistului. 7 (Îrg) Băcănie (2). 8 (Mpl) Mirodenii.

SPIȚERÍE, spițerii, s. f. (Pop.) 1. Farmacie. ♦ (La pl.) Medicamente. 2. Știința farmaciei; profesiunea farmacistului. – Din ngr. spetsaría.

SPIȚERÍE, spițerii, s. f. (Învechit și popular) 1. Farmacie. Hai, scrie ceva pe rețetă, s-o trimet pe Ștefan la spițerie. HOGAȘ, H. 24. Pe vremea aceea nu era spițerie în Tîrgul-Neamțului. CREANGĂ, P. 112. Subofițerul se tîrîisă pînă la spițerie. RUSSO, S. 30. ♦ (La pl.) Medicamente, droguri. Spițeriile, stricîndu-i sănătatea, înghițeau puținii bani ce cîștiga, pentru că de multe ori îi lipsea pîne, iar medicamente niciodată. NEGRUZZI, S. I 207. 2. Știința farmaciei; profesiunea farmacistului. Își cunosc ăștia meseria cum mă pricep eu la spițerie! CAMIL PETRESCU, O. II 530. – Variantă: (regional) șpițeríe (ȘEZ. I 172) s. f.

spițeríe f. (ngr. spetziario, d. it. spezieria; fr. épicerie; germ. spezerei). Farmacie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

spițerie (înv., pop.) s. f., art. spițeria, g.-d. art. spițeriei; pl. spițerii, art. spițeriile

spițeríe s. f., art. spițería, g.-d. art. spițeríei; pl. spițeríi, art. spițeríile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SPIȚERÍE s. v. aromat, băcănie, condiment, doctorie, farmacie, ingredient, leac, medicament, mirodenie, remediu.

spițerie s. v. AROMAT. BĂCĂNIE. CONDIMENT. DOCTORIE. FARMACIE. INGREDIENT. LEAC. MEDICAMENT. MIRODENIE. REMEDIU.

Intrare: spițerie
spițerie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spițerie
  • spițeria
plural
  • spițerii
  • spițeriile
genitiv-dativ singular
  • spițerii
  • spițeriei
plural
  • spițerii
  • spițeriilor
vocativ singular
plural
șpițerie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șpițerie
  • șpițeria
plural
  • șpițerii
  • șpițeriile
genitiv-dativ singular
  • șpițerii
  • șpițeriei
plural
  • șpițerii
  • șpițeriilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spițerie, spițeriisubstantiv feminin

popular
  • 1. Farmacie. DEX '09 DEX '98 DLRLC Șăineanu, ed. VI Scriban
    sinonime: farmacie
    • format_quote Hai, scrie ceva pe rețetă, s-o trimet pe Ștefan la spițerie. HOGAȘ, H. 24. DLRLC
    • format_quote Pe vremea aceea nu era spițerie în Tîrgul-Neamțului. CREANGĂ, P. 112. DLRLC
    • format_quote Subofițerul se tîrîisă pînă la spițerie. RUSSO, S. 30. DLRLC
    • 1.1. (la) plural Medicamente, droguri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Spițeriile, stricîndu-i sănătatea, înghițeau puținii bani ce cîștiga, pentru că de multe ori îi lipsea pîne, iar medicamente niciodată. NEGRUZZI, S. I 207. DLRLC
  • 2. (numai) singular Știința farmaciei; profesia farmacistului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Își cunosc ăștia meseria cum mă pricep eu la spițerie! CAMIL PETRESCU, O. II 530. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.