specula [At: DRLU / V: (înv) spic~, (reg) șpic~ / Pzi: ~lez, (înv) specul / E: fr spéculer, lat speculari] 1 vt (Îdt) A observa cu atenție. 2-3 vtri A face operații comerciale, financiare etc. Si: (înv) a specularisi (1-2). 4 vr (Îvr) A se îndeletnici cu operații financiare sau comerciale. 5 vt A obține câștiguri necinstite profitând de unele împrejurări favorabile. 6 vt (C. i. oameni) A înșela, profitând de împrejurări. 7 vtrp (Pex) A (se) exploata (3). 8-9 vt(a), (rar) vi (C. i. mai ales situații favorabile) A folosi pentru a dobândi avantaje personale. 10 vt A vinde cu suprapreț, profitând de anumite împrejurări economice și sociale Si: a face speculă¹ (7), (înv) a specularisi (3), trafica, (îrg) precupi Vz negustori, precupeți. 11 vt (C. i. cumpărători) A înșela vânzând mărfurile cu suprapreț. 12-13 vi, (rar) vt A face deducții (filozofice, științifice), teoretizând în mod formal, fără legătură cu practica. 14 vr (Reg) A-și face calcule.

SPECULÁ, speculez, vb. I. 1. Tranz. A trage foloase dintr-o anumită situație, a profita de ceva; (complementul indică o persoană, o colectivitate) a exploata, a înșela (profitînd de anumite împrejurări). În ultimul timp, mai ales scriitorii au speculat adevărul că nu există oameni «numai buni». CAMIL PETRESCU, U. N. 64. Trîntorii părăsiți ce s-au întrodus de o bucată de vreme în societatea romînilor, speculînd nevinovăția și încrederea. ALECSANDRI, O. P. 48. Îți place peste țară să-ntinzi întunecimea Și prin eresuri proaste să speculezi mulțimea. id. T. II 157. ◊ Refl. pas. [Pe moșiile boierilor] se speculează țăranii pînă la exasperare... Țăranii s-au deșteptat, vor ei înșiși pămînt și nu mai rabdă fără a crîcni înșelăciunile și neomenia. REBREANU, R. I 168. ♦ (Complementul indică o marfă) A vinde cu suprapreț (profitînd de anumite împrejurări economice și sociale); (complementul indică pe cumpărător) a exploata (vînzîndu-i mărfurile cu suprapreț). 2. Intranz. A face tranzacții de valori. V. speculă (2). 3. Intranz. A face deducții (filozofice, științifice), teoretizînd în mod formal, fără legătură cu practica. Esteticii metafizici, văzînd operele artistice frumoase, au început să speculeze asupra noțiunei abstracte a frumosului, a artei. GHEREA, ST. CR. II 26.

SPECULÁ vb. I. tr. A face speculații financiare, economice etc., a exploata practicând specula; (p. ext.) a înșela (pe cineva). ♦ A se folosi, a profita de o anumită împrejurare cu scopul de a dobândi avantaje personale. 2. intr., tr. A face deducții teoretizând formal, fără legătură cu practica. [< fr. spéculer, cf. it. speculare, lat. speculari].

SPECULÁ vb. I. tr. 1. a face speculă. ◊ a înșela (pe cineva). ◊ a profita de o anumită împrejurare cu scopul de a dobândi avantaje personale. 2. a face tranzacții de valori. II. intr., tr. a face speculații (1), deducții. (< fr. spéculer, lat. speculari)

A SPECULÁ ~éz 1. tranz. (situații, stări etc.) A folosi abuziv (pentru a căpăta avantaje personale). ~ încrederea cuiva. 2. intranz. 1) A face speculă. 2) A efectua tranzacții de bursă. 3) fig. A emite cugetări abstracte, teoretizând în mod normal; a face speculații. /<fr. speculer, lat. speculari

speculà v. 1. a medita cu atențiune asupra unei materii; 2. a face proiecte, operațiuni de finanțe, de comerț: a specula asupra vânzării terenurilor; 3. fig. a exploata: a specula favoarea poporului.

speculă¹ sf [At: GHICA, C. E. I, 103 / V: (reg) spic~, șp~ / Pl: ~le / E: specula] 1-4 (Asr) Speculație (1-4). 5 Exploatare excesivă a ceea ce poate aduce un venit (proprietăți, forță de muncă etc.). 6 Profit realizat prin speculă (5). 7 Comerț ilicit care constă în vinderea sau revinderea unor mărfuri, cu prețuri exagerate, în momentul în care acestea lipsesc de pe piață. 8 Infracțiune comisă prin practicarea speculei (7).

spicula³ v vz specula

spiculă¹ sf vz speculă

șpicula v vz specula

șpiculă sf vz speculă

SPÉCULĂ, specule, s. f. 1. Mod de exploatare constînd în acapararea și dosirea de mărfuri și în vinderea lor cu prețuri ridicate, în momentele de lipsă. Și aci trebuie o mînă de fier! aprobă ministrul. O mînă de fier care să stîrpească specula. C. PETRESCU, C. V. 110. 2. Tranzacție de bursă, constînd în vînzarea și cumpărarea valorilor cu scopul de a obține cîștiguri din diferența de curs.

SPÉCULĂ s.f. 1. Exploatare constând în dosirea de mărfuri și vinderea lor cu suprapreț în momentele când lipsesc de pe piață. 2. Tranzacție de bursă constând în vânzare-cumpărare de valori cu scopul de a obține câștiguri mari; speculație. [< specula].

SPÉCULĂ s. f. 1. comerț ilicit prin dosirea de mărfuri și vinderea lor, cu suprapreț. ◊ dare de bani cu dobândă mai mare decât cea legală. 2. speculație (2). (< specula)

SPÉCULĂ ~e f. Vânzare a mărfurilor care lipsesc pe piață. [G.-D. speculei] /v. a specula

speculă f. combinațiune de finanțe, întreprindere de bancă, de comerț.

*spéculă f., pl. e (din speculez, ca deranj, ramburs din deranjez, rambursez. Lat. it. spicula înseamnă „observatoriŭ”). Trafic, operațiune negustorească (maĭ ales ilicită): case de speculă (de dat cu chirie), acesta face speculă din toate. – Vulg. șpículă.

*speculéz v. intr. (lat. spéculor, -lári, a observa, a spiona). Meditez, fac teoriĭ. Fac combinațiunĭ (operațiunĭ) financiare saŭ comerciale bazate pe evenimente politice ș. a.: a specula asupra grînelor, a renteĭ. V. tr. Exploatez, întrebuințez ca să cîștig: a specula prostia poporuluĭ.

șpículă, V. speculă.

specula (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. speculez, 3 speculează; conj. prez. 1 sg. să speculez, 3 să speculeze

specula (a ~) vb., ind. prez. 3 speculează

speculá vb., ind. prez. 1 sg. speculéz, 3 sg. și pl. speculeáză

speculă (practicarea de prețuri exagerate) s. f., g.-d. art. speculei; pl. specule

speculă s. f., g.-d. art. speculei; pl. specule

spéculă s. f., g.-d. art. spéculei; pl. spécule

SPECULÁ vb. 1. a negustori, a precupeți, a trafica, (înv. și reg.) a precupi. (A ~ o marfă.) 2. (înv.) a specularisi. (A ~ la bursă.)

SPECULA vb. 1. a negustori, a precupeți, a trafica, (înv. și reg.) a precupi. (A ~ o marfă.) 2. (înv.) a specularisi. (A ~ la bursă.)

SPÉCULĂ s. 1. speculație. (~ cu valori economice.) 2. (înv.) precupie. (Condamnat pentru ~.)

SPECULĂ s. 1. speculație. (~ cu valori economice.) 2. (înv.) precupie. (Condamnat pentru ~.)