4 intrări

35 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sorici sn vz șorici1

ȘORÍC s. n. v. șorici.

ȘORÍCI s. n. Piele de porc pârlită sau opărită și curățată de păr pentru a deveni comestibilă. [Var.: șoríc s. n.] – Et. nec.

ȘORÍCI s. n. Piele de porc pârlită sau opărită și curățată de păr pentru a deveni comestibilă. [Var.: șoríc s. n.] – Et. nec.

cioric1 sn [At: DA ms / Pl: ? / E: cf tc çykryk] (Reg) Lambă.

sor2 sm [At: ANTIPA, P. 601 / Pl: ~i / E: nct] (Reg) Fiecare dintre grinzile groase așezate pe părțile laterale ale coșului de pescuit pentru susținerea pereților acestuia.

sor4 sn [At: LB / V: șor / Pl: ~uri, (reg) soare, ~e / E: ns cf lat solum „talpă”] (Trs; Mar) Șorici1.

sor3 sm [At: GRECESCU, FL. 646 / Pl: ~i / E: fr sore] (Bot; mpl) Grup de sporangi care se află pe dosul frunzelor de ferigă.

șorici1 sn [At: ANON. CAR / V: (reg) cioric, cio~, cișuric, ciurlic, soric, sorice, so~, sorlic, sorlig, șolic, ~rac, ~rec, ~ric, ~ice, ~rlic, ~rlice, ~rli~, ~rlig, șuric, șur~ / Pl: (reg) ~uri, ~ice / E: ns cf sor] 1 Piele de porc pârlită sau opărită după tăierea animalului (și curățată de păr1 pentru a deveni comestibilă). 2 (Pex) Piele scorțoasă și groasă. 3 (Pop; pan) Scoarță de copac. 4 (Reg; îe) A fi oaie cu ~ A fi prost și obraznic. 5 (Reg; îe) A pierde slănina pentru ~rlic A pierde un lucru bun pentru unul de calitate inferioară. 6 (Reg; lpl; îf șorlice) Excrescențe cărnoase care se formează la animale pe mucoasa nasului1. 7 (Mun; Olt; mpl) Scândură plană pe o parte și convexă pe cealaltă, tăiată de la marginea unui buștean.

șorici2 vr [At: CIAUȘANU, V. 201 / Pzi: 3 ~icește / E: șorici1] (Olt; d. frunze) A se chirci din cauza manei.

șoriciu2, ~ie a vz șoreciu

șoriciu1, ~ie a [At: COSTINESCU / Pl: ~ii / E: șorici1 + -iu] (Îvr) Șoricos.

ȘORÍCI s. n. Piele de porc care, după tăierea animalului, se pîrlește sau se opărește pentru a fi curățată de păr și a servi în alimentație. Oamenii se întinseră mai bine peste pat, mîncînd din coșnița plină cu gogoși și șorici, pe care o adusese nevasta omului. PREDA, Î. 110. Fumul focurilor de paie care-i părpăleau [pe porci] pînă la șorici acoperea cerul mahalalei ca o ceață deasă și fără căpătîi. DELAVRANCEA, S. 218. Dați-ne cîte-un șorici, Că noi nu plecăm d-aici. TEODORESCU, P. F. 12. – Variante: (Mold.) cioríc (CREANGĂ, P. 88, I. CR. III 333), (Mold., Transilv.) șoríc s. n.

CIORÍC s. n. v. șorici.

ȘORÍCI ~ce n. Piele de porc pârlită (și opărită), curățată de păr și de murdărie, pentru a o face comestibilă. [Pl. și șoricuri] /Orig. nec.

cioric n. Mold. V. șoric: pielea prefăcăndu-se în cioric ars CR.

șoric(iu) n. piele de porc pârlit: șoric(iu) de slănină. [Origină necunoscută].

arată toate definițiile

Intrare: Sorici
Sorici nume propriu
nume propriu (I3)
  • Sorici
Intrare: sorici
sorici
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: soric
soric adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • soric
  • soricul
  • soricu‑
  • sori
  • sorica
plural
  • sorici
  • soricii
  • sorice
  • soricele
genitiv-dativ singular
  • soric
  • soricului
  • sorice
  • soricei
plural
  • sorici
  • soricilor
  • sorice
  • soricelor
vocativ singular
plural
Intrare: șorici
substantiv neutru (N60)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șorici
  • șoriciul
  • șoriciu‑
plural
  • șoriciuri
  • șoriciurile
genitiv-dativ singular
  • șorici
  • șoriciului
plural
  • șoriciuri
  • șoriciurilor
vocativ singular
plural
șoriciu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șoric
  • șoricul
  • șoricu‑
plural
  • șoricuri
  • șoricurile
genitiv-dativ singular
  • șoric
  • șoricului
plural
  • șoricuri
  • șoricurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cioric
  • cioricul
  • cioricu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cioric
  • cioricului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șorici șoriciu șoric cioric

  • 1. Piele de porc pârlită sau opărită și curățată de păr pentru a deveni comestibilă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sor (șorici) 3 exemple
    exemple
    • Oamenii se întinseră mai bine peste pat, mîncînd din coșnița plină cu gogoși și șorici, pe care o adusese nevasta omului. PREDA, Î. 110.
      surse: DLRLC
    • Fumul focurilor de paie care-i părpăleau [pe porci] pînă la șorici acoperea cerul mahalalei ca o ceață deasă și fără căpătîi. DELAVRANCEA, S. 218.
      surse: DLRLC
    • Dați-ne cîte-un șorici, Că noi nu plecăm d-aici. TEODORESCU, P. F. 12.
      surse: DLRLC

etimologie: