4 intrări
24 de definiții

Explicative DEX

SORI, soresc, vb. IV. 1. Refl. (Despre ființe) A se încălzi la soare. 2. Tranz. A expune ceva la soare (pentru a face să se coacă sau să se usuce). – Din soare.

SORI, soresc, vb. IV. 1. Refl. (Despre ființe) A se încălzi la soare. 2. Tranz. A expune ceva la soare (pentru a face să se coacă sau să se usuce). – Din soare.

sor4 sn [At: LB / V: șor / Pl: ~uri, (reg) soare, ~e / E: ns cf lat solum „talpă”] (Trs; Mar) Șorici1.

sor3 sm [At: GRECESCU, FL. 646 / Pl: ~i / E: fr sore] (Bot; mpl) Grup de sporangi care se află pe dosul frunzelor de ferigă.

sor2 sm [At: ANTIPA, P. 601 / Pl: ~i / E: nct] (Reg) Fiecare dintre grinzile groase așezate pe părțile laterale ale coșului de pescuit pentru susținerea pereților acestuia.

sora v vz sori

soreașcă sf [At: BĂCESCU, P. 52 / Pl: ~ști / E: soare3 + -eașcă] (Iht; reg) Sorean (Leucaspius delineatus).

soresc, ~ească [At: ST. LEX. 233/4 / Pl: ~ești / E: soare3 + -esc] a (Înv) 1-5 Solar3 (1-5).

sori [At: EMINESCU, P. L. 72 / V: (reg) ~ra / Pzi: ~resc / E: soare3] 1-2 vtr A (se) încălzi la soare. 3 vr A se însori. 4 vr (Înv) A se usca la soare. 5 vi (Înv) A străluci ca soarele.

SORI, soresc, vb. IV. Refl. A se încălzi la soare. Copii în durligi se soreau pe prispe. SADOVEANU, O. III 370. Moș Mihai stă pe prispa casei, sorindu-se ca o șopîrlă. SANDU-ALDEA, U. P. 217. Gîze roșii care se soreau cu nespusă lene. EMINESCU, N. 94. ◊ Tranz. Butucii din spatele nucului își soreau strugurii brumați și grei, pîrguiți de timpuriu. C. PETRESCU, S. 178. Prin deșert străbat sălbatec mari familii beduine, Sorind viața lor de basme pe cîmpie risipiți. EMINESCU, O. I 45.

A SE SORI mă ~esc intranz. A se încălzi la soare. /Din soare

A SORI ~esc 1. tranz. (obiecte) A expune acțiunii razelor solare. ~ albiturile. 2. intranz. (despre Soare) A lumina tare; a străluci. /Din soare

soresc a. de soare: părea că este o zină sorească PANN.

sorì v. 1. a lumina (vorbind de soare): scut ce ca soarele soria POP.; 2. a fi ars de soare: tu te duci să te umbrești și mai tare te sorești POP.

sorésc v. tr. (d. soare). Expun la soare: a sori hainele, așternuturile; baba se sorea la ultimele raze ale unuĭ soare de toamnă.

Ortografice DOOM

!sori (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă soresc, 3 sg. se sorește, imperf. 1 sg. mă soream; conj. prez. 1 sg. să mă soresc, 3 să se sorească; imper. 2 sg. afirm. sorește-te; ger. sorindu-mă

sori (a ~) vb., ind. prez. 3 sorește, imperf. 3 sg. sorea; conj. prez. 3 să sorească

sori vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. soresc, imperf. 3 sg. sorea; conj. prez. 3 sg. și pl. sorească

Enciclopedice

Sorești v. Soare 4 și Zori 2.

Sor, -ea, -eață, -enghea, -eni, -ești, -ete, -ici, -iecști, -icu, -in v. Soare 4 – 10.

Sinonime

SORESC adj. v. planetar, solar.

SORI vb. a se însori. (Se ~ pe terasă.)

soresc adj. PLANETAR. SOLAR.

SORI vb. a se însori. (Se ~ pe terasă.)

Arhaisme și regionalisme

soreașcă, sorești, s.f. (reg.) pestișor cu solzi albi-strălucitori; sorean.

Intrare: Sorești
Sorești nume propriu
nume propriu (I3)
  • Sorești
Intrare: soreașcă
soreașcă substantiv feminin
substantiv feminin (F87)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • soreașcă
  • soreașca
plural
  • sorești
  • soreștile
genitiv-dativ singular
  • sorești
  • soreștii
plural
  • sorești
  • soreștilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: soresc
soresc adjectiv
adjectiv (A81)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • soresc
  • sorescul
  • sorescu‑
  • sorească
  • soreasca
plural
  • sorești
  • soreștii
  • sorești
  • soreștile
genitiv-dativ singular
  • soresc
  • sorescului
  • sorești
  • soreștii
plural
  • sorești
  • soreștilor
  • sorești
  • soreștilor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: sori
verb (VT401)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sori
  • sorire
  • sorit
  • soritu‑
  • sorind
  • sorindu‑
singular plural
  • sorește
  • soriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • soresc
(să)
  • soresc
  • soream
  • sorii
  • sorisem
a II-a (tu)
  • sorești
(să)
  • sorești
  • soreai
  • soriși
  • soriseși
a III-a (el, ea)
  • sorește
(să)
  • sorească
  • sorea
  • sori
  • sorise
plural I (noi)
  • sorim
(să)
  • sorim
  • soream
  • sorirăm
  • soriserăm
  • sorisem
a II-a (voi)
  • soriți
(să)
  • soriți
  • soreați
  • sorirăți
  • soriserăți
  • soriseți
a III-a (ei, ele)
  • soresc
(să)
  • sorească
  • soreau
  • soriră
  • soriseră
sora
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sori, sorescverb

  • 1. reflexiv (Despre ființe) A se încălzi la soare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: însori
    • format_quote Copii în durligi se soreau pe prispe. SADOVEANU, O. III 370. DLRLC
    • format_quote Moș Mihai stă pe prispa casei, sorindu-se ca o șopîrlă. SANDU-ALDEA, U. P. 217. DLRLC
    • format_quote Gîze roșii care se soreau cu nespusă lene. EMINESCU, N. 94. DLRLC
  • 2. tranzitiv A expune ceva la soare (pentru a face să se coacă sau să se usuce). DEX '98 DEX '09
    • format_quote Butucii din spatele nucului își soreau strugurii brumați și grei, pîrguiți de timpuriu. C. PETRESCU, S. 178. DLRLC
    • format_quote Prin deșert străbat sălbatec mari familii beduine, Sorind viața lor de basme pe cîmpie risipiți. EMINESCU, O. I 45. DLRLC
etimologie:
  • soare DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.