2 intrări
23 de definiții
din care- explicative (15)
- morfologice (7)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SOPRANO s. n. v. sopran.
SOPRANO s. n. v. sopran.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
soprano sn vz sopran
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SOPRANO s. n. v. sopran1.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SOPRANO s.n. v. sopran.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
soprano n. vocea cea mai acută. ║ m. cântăreț cu această voce.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SOPRAN, -Ă, (1) s. n., (2) soprani, -e, s. m. și f., (3) adj. invar. 1. S. n. Cea mai înaltă dintre cele cinci categorii ale vocii omenești (de femeie sau de copil). 2. S. m. și f. Femeie sau copil cu voce de sopran (1). 3. Adj. invar. (Despre instrumente de suflat) Al cărui registru corespunde vocii de sopran (2). Saxofon sopran. [Var.: soprano s. n.] – Din fr., it. soprano.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sopran [At: I. GOLESCU, C. / V: ~o / Pl: ~i, ~e / E: it, fr soprano] 1 sn (Șîf soprano) Cea mai înaltă dintre cele cinci categorii de voci omenești întâlnită de obicei la femei și copii. 2 sn (Nob; îlv) În ~ Cu voce de sopran (1). 3 smf Persoană cu voce de sopran (1). 4 smf (Pex) Instrument de suflat a cărui sursă corespunde vocii de sopran (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SOPRAN, -Ă, soprani, -e, subst. 1. S. n. Cea mai înaltă dintre cele cinci categorii ale vocii omenești (de femeie sau de copil). 2. S. m. și f. Femeie sau copil cu voce de sopran (1); p. ext. instrument de suflat cu sunet asemănător vocii de sopran. [Var.: soprano s. n.] – Din fr., it. soprano.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SOPRAN1 s. n. Cea mai înaltă dintre cele cinci categorii ale vocii omenești (de femeie sau de copil). ◊ Loc. adv. (Neobișnuit) În sopran = cu voce de sopran. Vor cînta-n sopran și-n alt Graurii cîmpiei. COȘBUC, P. I 301. – Variantă: soprano s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SOPRAN2, -Ă, soprani, -e, s. m. și f. Femeie sau copil cu voce de sopran; ◊ Soprană de coloratură v. coloratură.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SOPRAN, -Ă s.n. Vocea cea mai înaltă dintre cele cinci categorii de voci omenești, care se întîlnește la femei și la băieții mici. // s.m. și f. Cîntăreț sau cîntăreață care are o astfel de voce; (p. ext.) instrument de suflat care corespunde acestei voci. [Var. soprano s.n. / < fr., it. soprano].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SOPRAN, -Ă I. s. n. cea mai înaltă dintre cele cinci categorii de voci omenești (la femei și la copii). II. s. m. f. cântăreț, cântăreață cu vocea în registrul cel mai acut; (p. ext.; s. n.) instrument muzical de suflat, al cărui registru corespunde acestei voci. (< fr., it. soprano)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SOPRAN ~e n. 1) Voce de femeie sau de copil cu cel mai înalt registru. 2) Instrument muzical cu registrul corespunzător acestei voci. [Sil. so-pran] /<it., fr. soprano
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SOPRANĂ ~e f. Femeie care are o voce cu cel mai înalt registru. [G.-D. sopranei] /<it., fr. soprano
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*soprán, -ă s. (it. soprano, d. sopra, deasupra). Muz. Cîntăreț cu vocea cea maĭ supțire. V. bas, tenor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sopran3 (voce) (desp. so-pran) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
soprană (desp. so-pra-) s. f., g.-d. art. sopranei; pl. soprane
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sopran3 (voce) (so-pran) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
soprană (so-pra-) s. f., g.-d. art. sopranei; pl. soprane
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sopran (voce) s. n. (sil. -pran)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
soprană s. f. (sil. -pra-), g.-d. art. sopranei; pl. soprane
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sopran, f. soprană
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
sopran(ă) (› it. sopra), vocea care cântă deasupra celorlalte voci, după cum o indică termenul italian, fiind cea mai acută: 1. Voce (1) feminină, cu ambitus (1) între do1 și do3 (unele voci pot ajunge până la fa3, fa diez3 și chiar până la la3). Această voce se clasifică după diferențe ale timbrului* și posibilitățile tehnice vocale individuale în: s. dramatică (spinto), s. lirică și s. de coloratură (există și categorii intermediare ca s. lirico-dramatică sau s. lirică și de coloratură). 2. Voce de copil, cu diapazonul (4) între do1 și sol2. 3. Voce (2) întâia într-o structură armonic-polif. (în partida* de cor sau instr.) care s-a „suprapus” vocii inițial superioare, cea de alto*. În muzica veche, notarea vocii de s. se făcea în cheia* do pe linia întâi a portativului*, care se numea și cheie de s. 4. Instr. muzical al cărui ambitus corespunde vocii de s. (1) (ex. fl. drept*-s.ș sax s.) Notația prescurtată a termenului, în partituri, se face prin majuscula S.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: so-pran
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N77) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: so-pra-nă
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
sopran, sopranisubstantiv masculin soprană, sopranesubstantiv feminin
etimologie:
- soprano DEX '09 DEX '98 DN
sopransubstantiv neutru
- 1. Cea mai înaltă dintre cele cinci categorii ale vocii omenești (de femeie sau de copil). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- În sopran = cu voce de sopran. DLRLC
- Vor cînta-n sopran și-n alt Graurii cîmpiei. COȘBUC, P. I 301. DLRLC
-
-
etimologie:
- soprano DEX '09 DEX '98 DN